Postări marcate ‘Psihiatrie’

Tulburări de alimentaţie şi greutate – bulimia şi anorexia

26.06.2008

Potrivit datelor Asociaţiei Medicale Europene, din 10.000 de persoane, 8,5 suferă de bulimie, 6 de anorexie, iar dintre pacienţii diagnosticaţi cu anorexie, 3 au şi episoade de bulimie. Aceste tulburări de alimentaţie se înregistrează cu precădere în adolescenţă, la tinerele femei extrem de preocupate de aspectul lor fizic. De la dietele ţinute cu regularitate şi exerciţiile fizice epuizante până la anorexia nervosa sau bulimia nervosa nu este decât un singur pas, făcut deseori de persoanele aflate într-o perioadă marcată de incertitudini.

Pot exista anumiţi marcheri biologici care, pe fondul vulnerabilităţii intrafamiliale să ducă la tulburări de alimentaţie, îndeosebi în cazul anorexiei nervosa. Predispoziţia pentru dezvoltarea acestor tipuri de tulburări poate fi transmisă genetic, cu amendamentul că nu vorbim despre o cauzalitate directă, ci mai degrabă de una circumstanţială, instalarea anorexiei sau bulimiei fiind de obicei asociată anxietăţii ori tulburărilor depresive. Mass-media pot alcătui în egală măsură o cauză psiho-socială, impactul modei, impunerea unui ideal feminin şi promovarea unui anumit rol al femeii în societate contribuind la dezvoltarea tulburărilor de alimentaţie la tinerele femei.

Cei mai importanţi factori de risc sunt însă cei psihologici, motiv pentru care tulburările de alimentaţie sunt subsumate tulburărilor psihosomatice, ceea ce înseamnă că manifestările de ordin psihic sunt strâns legate de cele somatice. Spre exemplu, de curând s-a remarcat la generaţiile noi o potenţială transmitere psihologică de la mamă la fiică a acestor tulburări, mai ales în cazurile în care obsesivitatea manifestată de mamă vizazi de siluetă este prezentă şi la fiică. La generaţiile vechi, afirmă psihologul, tulburările de alimentaţie pot surveni ca urmare a valorizării tradiţiilor familiale prin intermediul alimentaţiei.

De cele mai multe ori anorexia nervosa şi bulimia nervosă coexistă cu depresia şi cu tulburările afective (despărţiri, eşecuri, moartea cuiva apropiat). Acestea debutează împreună, iar mare parte dintre simptome sunt similare, ceea ce impune un diagnostic cât mai riguros.
Vârsta la care apar de obicei aceste tulburări este de 11 – 13 ani, în cazul anorexiei nervosa, manifestarea atingând apogeul la 12 – 14 ani. În cazul bulimiei, apogeul este atins în jurul vârstei de 16 ani, însă există şi femei de 20 – 30 de ani care maschează (cu succes) această tulburare.

Spre deosebire de anorectice, care se definesc doar prin siluetă şi transformă slăbitul în scop unic al vieţii şi principală prioritate, bulimicele sunt de obicei femei de carieră, inteligente şi competitive, punând pe acelaşi plan investiţia în carieră şi cea în siluetă.

Un risc major îl constituie şi dietele restrictive ţinute cu regularitate. Bulimia nervosa, spre exemplu, debutează după o istorie de diete şi este strâns legată de acest comportament alimentar. Un risc pe care multe dintre paciente nu îl cunosc este acela că dietele repetate duc în timp la mari dificultăţi de a pierde în greutate şi de a ajunge la o greutate normală, ceea ce înseamnă că silueta noastră are de suferit pe termen lung. De asemenea, modificările biologice şi endocrine semnificative care au loc în corpul unei anorectice se agravează, iar în timp duc la numeroase complicaţii, cum ar fi cele cardiovasculare, gastrointestinale, renale sau cele ale sistemului osos (osteoporoza este doar un exemplu). Cel mai mare risc la care se supun bulimicele îl reprezintă pierderea de potasiu, prin vomismente repetate, care le poate fi letală.
Raţionamentul care stă la baza tulburărilor de alimentaţie este următorul: pentru că mass-media promovează femei suple şi atrăgătoare, pacienta consideră că nu poate fi atrăgătoare decât dacă este suplă, iar dacă nu reuşeşte să fie suplă, devine nefericită. Pentru o persoană care suferă de astfel de tulburări de alimentaţie, obsesia supleţei este sinonimă cu şansele în viaţă şi cu competitivitatea.

Durata tulburării este esenţială în garantarea eficacităţii tratamentului, deoarece există un prag de 3 – 4 ani după care dificultăţile de vindecare cresc, fără a mai menţiona faptul că o anorexie ce durează mai mult de 4 ani poate avea consecinţe somatice grave. Primele simptome ale anorexiei nervosa sunt pierderea semnificativă în greutate, obsesivitatea asociată refuzului alimentar şi amenoreea, adică absenţa a trei cicluri menstruale consecutive. Ceea ce este mai grav este că pacienta ignoră cu obstinenţă avertizările specialiştilor şi nu acceptă ideea că se supune unor reale riscuri somatice. Pe de altă parte, bulimia se manifestă prin episoade de vomismente cu o anumită frecvenţă, printr-o stimă de sine definită în funcţie de siluetă şi comportamente compensatorii – acestea sunt deseori trecute cu vedere, luându-se în calcul doar abuzul de laxative sau diuretice, însă tot în această categorie se încadrează şi dietele frecvente, exerciţiul fizic exagerat, clismele, masajele anticelulitice.

Pentru a putea pune un diagnostic competent şi a stabili cele mai eficiente direcţii de tratament, psihologul clinician recurge la un interviu clinic structurat care urmăreşte să stabilească frecvenţa, durata şi intensitatea comportamentului, imaginea de sine şi greutatea corporală. De cele mai multe ori, pentru a garanta un diagnostic cât mai riguros, psihologul clinician colaborează cu un medic endocrinolog, ale cărui competenţe sunt esenţiale atât pentru diagnosticare, cât şi pentru monitorizarea pe întreaga durată a tratamentului.

Datele de eficacitate, studiile de specialitate şi experienţa clinică confirmă psihoterapia, prin programele cognitiv comportamentale, ca metodă – princeps de tratament a tulburărilor de alimentaţie. Aceasta urmăreşte în primă fază să structureze un program alimentar, axându-se pe numărul de mese şi nu pe calcularea caloriilor: scopul este acela de a educa pacientele să mănânce sănătos şi să privească masa ca pe un ritual benefic alături de prieteni şi familie. În cea de-a doua fază a programului se trece la o re-evaluare a vieţii, punându-se accent pe rezolvarea de probleme, altfel decât prin apelarea la diete din ce în ce mai drastice. La fel de eficientă se dovedeşte şi terapia interpersonală, deoarece pacientele se află de obicei la vârsta la care sunt extrem de interesate de relaţiile interpersonale şi pot astfel compensa frustrările din domeniul siluetei şi alimentaţiei. De asemenea, în cazurile în care tulburările de alimentaţie apar pe fondul unei depresii, psihologul poate prescrie antidepresive, la fel şi în cazurile mai grave – însă această formă de tratament este negociată cu pacientul în timpul şedinţelor de psihoterapie.

Tinerele trebuie să reducă din diete, chiar dacă nu sunt foarte suple şi să ceară sfatul unui psiholog dacă simt că au pierdut controlul asupra dietelor. De asemenea, le este recomandat să mănânce la ore regulate, fără să facă excese şi să-şi impună un program alimentar de 4 – 5 gustări pe zi la intervale de maxim 4 – 5 ore.

VEZI VIDEO – Partea I şi partea II a emisiunii „Tulburările de alimentaţie şi de greutate”
Interviu realizat cu conf. univ. dr. Oltea Joja, psiholog clinician la Institutul C.I. Parhon.
Emisiunea poate fi urmărită la Categoria Alimentaţie.

VN:F [1.2.2_602]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Share on Facebook

Dl Goe sau copil cu ADHD?

26.06.2008

SănătateaTV şi prof. dr. Iuliana Dobrescu doresc să tragă un semnal de alarmă cu privire la incidenţa din ce în ce mai mare a cazurilor de ADHD şi la informarea insuficientă a publicului cu privire la implicaţiile acestei afecţiuni.

Într-un studiu efectuat doar la nivelul Secţiei de Psihiatrie Pediatrică a Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” din Bucureşti se arată că din anii 1980, când se înregistrau aproximativ 80 de internări având ca diagnostic ADHD, în 2007 numărul acestora a ajuns la peste 270 cazuri. La nivelul întregii ţări, aproximativ 7% dintre copiii de vârstă şcolară suferă de sindromul deficitului de atenţie, iar acest procent variază în funcţie de zona geografică şi de metoda de diagnosticare.

ADHD-ul este o tulburare de comportament, o afecţiune de tip neurobiologic, care se manifestă prin deficit de atenţie şi dificultăţi în desfăşurarea unei sarcini, fiind afectată capacitatea individului de a se controla.

Printre principalele cauze ale ADHD, prof. dr. Iuliana Dobrescu menţionează o dereglare în funcţionarea mecanismelor inhibitorii, la cei afectaţi observându-se o cantitate insuficienţa de dopamină.

Teoriile etiologice – adevărate, dar încă nevalidate de datele ştiinţifice – afirmă că expunerea în viaţa intrauterină la alcool, tutun, droguri şi alte substanţe neurotoxice, creşte riscul apariţiei ADHD-ului. Teoria nutriţională care datează încă din 1978, susţine că anumite substanţe regăsite în alimente (salicilaţi, conservanţi) ar creşte riscul de ADHD. Spre exemplu, copiii care consumă excesiv băuturi pe baza de cafeină, devin agitaţi.
O altă cauză extrem de importantă a acestei tulburări neurobiologice o reprezintă factorul ereditar, şansele ca un copil să sufere de ADHD fiind crescute în cazul în care unul dintre părinţi prezintă acest sindrom.

ADHD-ul afectează în egală măsură copiii şi adulţii, primele simptome putând fi observate în perioada 3-7 ani. Hiperactivitatea, impulsivitatea, problemele şcolare şi observaţiile frecvente făcute de educători şi profesori, reprezintă primele semne care ar trebui să-i determine pe părinţi să ia în calcul posibilitatea ca micuţul lor să sufere de ADHD şi, o dată ce au realizat acest lucru, să-i acorde acestuia o atenţie specială.

Părinţii sunt cei care nu trebuie să se teamă să-i aducă pe copii la psihiatru. Prejudecăţile părinţilor cu privire la cazurile celor care apelează la tratament psihiatric pot avea urmări considerabile asupra stării de sănătate mintală a copilului sau adolescentului.
Simptomele de bază ale ADHD sunt hiperactivitatea, impulsivitatea şi deficitul de atenţie, cu menţiunea ca acestea diferă în perioada adolescentei, când cei care suferă de acest sindrom sunt mai degrabă repeziti, impulsivi şi nu au răbdare.
Simptomele ADHD-ului pot apărea chiar din primele luni de viaţă ale copilului. Diagnosticul precoce este esenţial pentru a ajuta la înţelegerea problemei şi poate avea un rol hotărâtor în eficienţa tratamentului. Atunci când sugarul este agitat, doarme puţin, plânge des şi prezintă simptome apropiate colicilor abdominali, este bine ca părinţii să se adreseze unui specialist deoarece există posibilitatea ca sugarul să aibă ADHD.

Pe lângă aceste simptome, care sunt uşor sesizabile dacă părinţii monitorizează atent activitatea copiilor şi adolescenţilor, mai pot exista şi altele care sunt reliefate prin teste speciale care analizează şi evaluează comportamentul. ADHD este prezent atunci când un copil este afectat de aceste simptome în activităţile curente, în mai mult decât un singur context, de exemplu la şcoală şi acasă.
În plus, există deja de doi ani criterii internaţionale de observaţie care pot determina dacă persoană în cauză suferă sau nu de ADHD. Un exemplu de astfel de test este explicat de prof. dr. Iuliana Dobrescu în episodul 2 al serialului difuzat de www.sanatateatv.ro.

Specialiştii identifică două mari categorii de factori de risc ce contribuie la instalarea simptomelor mai sus – amintite. Factorii familiali sunt importanţi prin prisma lipsei de timp a părinţilor, (ne)atenţiei cu care îşi tratează copii, a lipsei unui confort material, precum şi a unui mediu stresant. Familiile copiilor cu ADHD sunt şi ele afectate : stresul este extrem de prezent, nu există odihnă, certurile între părinţi şi copii şi între părinţi sunt foarte frecvente, se pot dezvolta depresii şi ceilalţi membrii ai familiei se pot simţi ignoraţi, devenind geloşi.
Factorii sociali includ relaţiile pe care individul le dezvoltă la şcoală, la locul de muncă sau în societate. O altă categorie aparte este reprezentată de stimulii vizuali şi se referă în primul rând la influenţa televizorului şi a jocurilor pe calculator.

Sindromul ADHD poate fi asociat cu alte boli mintale (comorbidităţi) precum ticuri, tulburări de învăţare sau tulburări afective şi anxioase, deşi este posibil ca tulburările afective să nu se manifeste înainte de adolescenţă sau de vârsta adultă.

Tratamentul pentru ADHD este unul complex, urmărind trei coordonate: cea educaţională, psihoterapeutică şi psihofarmacologică – fiecare cu metodele sale specifice.
Tratamentul educaţional se axează pe manifestarea prin artă, prin producţii grafice, pe descrieri, povestioare individuale ale copiilor care ajută la înţelegerea comportamentului lor. Exemple despre toate acestea se regăsesc la sfârşitul fiecarui episod din serie. Tratamentul psihoteraeutic presupune consilierea psihologică efectuată de specialişti. Evaluarea copilului se realizează prin chestionare cu întrebări despre capacităţi şi dificultăţi, prin scale comportamentale specifice pentru ADHD, prin întrebări pentru profesori şi prin evaluări pentru potenţiale afecţiuni coexistente.
Tratamentul psihofarmacologic includea până acum trei ani antidepresive şi antipsihotice (abia de curând au intrat pe piaţă medicamente speciale pentru tratarea ADHD). În România, tratamentul medicamentos pentru ADHD este gratuit. Începând cu februarie 2008, medicamentul Concerta se află şi în România pe lista medicamentelor gratuite pentru tratarea ADHD-ului. Concerta completează cu succes psihoterapia, o doză unică fiind eficientă asupra simptomelor ADHD o zi întreagă. Acest medicament creşte nivelul dopaminei dintr-o zonă a creierului, administrarea lui fiind indicată pentru o perioadă de minim doi ani.

Serialul „Atenţie la Deficitul de atenţie” difuzat de www.sanatateatv.ro conţine informaţii esenţiale pentru părinţi, sfaturi despre cum trebuie să monitorizeze şi să evalueze copilul. Diagnosticarea deficitului de atenţie este esenţială pentru a ajuta la înţelegerea problemei şi se realizează cu ajutorul profesorilor, părinţilor şi medicilor, fiind un efort ce implică întregul context socio-familial al celor care suferă de acest sindrom.

VEZI VIDEO: Serialul “Atenţie la deficitul de atenţie”, o serie de interviuri realizate cu prof. dr. Iuliana Dobrescu, directoarea Secţiei de Psihiatrie Pediatrică a Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” din Bucureşti. Serialul de găseşte la categoria Psihiatrie şi la pagina specială Copii.

VN:F [1.2.2_602]
Rating: 1.5/5 (3 votes cast)
Share on Facebook

Sindromul oboselii cronice – caracteristici generale

29.02.2008

SanatateaTV va transmite in acest weekend, incepand de vineri, 29 februarie, serialul Sindromul oboselii cronice, o afectiune a omului modern, o serie de trei interviuri realizate cu prof. univ. dr. Florin Tudose, seful sectiei de Psihiatrie a Spitalului Universitar Bucuresti.
Vineri, 29 februarie www.sanatateatv.ro difuzeaza episodul
“Sindromul oboselii cronice – caracteristici generale” in care prof. univ. dr. Florin Tudose trage un semnal de alarma cu privire la incidenta din ce in ce mai mare a cazurilor de oboseala cronica si la informarea insuficienta a publicului cu privire la aceasta afectiune. Urmatoarele doua episoade vor putea fi urmarite in zilele de sambata, 1 martie, si respectiv, duminica 2 martie.
Sinopsis: Sindromul oboselii cronice este o tulburare care se caracterizeaza in primul rand printr-o constanta senzatie de oboseala profunda, la care se asociaza o serie de simptome fizice, sistemice si psihologice si care afecteaza activitatea obisnuita a individului, prin slabiri frecvente ale organismului. Simptomele sindromului de oboseala cronica se confunda cu un numar enorm de mare de boli si sindroame, cu debutul unor suferinte organice, sau cu perioada de convalescenta. La majoritatea pacientilor se constata o depresie usoara, asociata cu manifestari precum: senzatie perpetua de oboseala, mai ales oboseala matinala, tulburari ale ritmului alimentar manifestate prin lipsa poftei de mancare, stare generala proasta, concentrare dificila, scaderea libidoului sexual, tendinta de a ne imbolnavi usor de infectii, viroze.

Emisiunea poate fi urmarita la Categoria Psihiatrie.

Alte emisiuni din Categoria Psihiatrie:

  • Atacurile de panica
  • Anxietatea
  • Depresia – partea I si II
  • Serialul “Atentie la deficitul de atentie”Cauze si ipoteze, Simptome si factori de risc, ADHD-ul la varsta adulta, Consiliere si tratament
VN:F [1.2.2_602]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
Share on Facebook

ADHD – Consiliere si tratament

31.01.2008

Joi 31 ianuarie a fost postata emisiunea ADHD – Consiliere si tratament, emisiune realizata cu prof. dr. Iuliana Dobrescu, directoarea Sectiei de Psihiatrie Pediatrica a Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” din Bucuresti.
Sinopsis: Din episodul al patrulea al serialului “Atentie la deficitul de atentie aflam ca tratamentul urmareste trei coordonate: cea educationala, psihoterapeutica si psihofarmacologica – fiecare cu metodele sale specifice, explicate pe larg de prof. dr. Iuliana Dobrescu.

Emisiunea ADHD – Consiliere si tratament poate fi vizionata la Categoria Psihiatrie.

Alte emisiuni din categoria Psihiatrie:

· ADHD – Cauze si ipoteze”In primul episod prof. dr. Iuliana Dobrescu explica teoriile actuale privind cauzele ADHD-ului (teorii care sustin ca aparitia ADHD-ului este cauzata de factori precum expunerea in viata intrauterina la alcool, tutun etc si de anumite substante regasite in alimente).

· AHDH – Simptome si factori de risc – Potrivit prof. dr. Iuliana Dobrescu simptomele de baza ale ADHD sunt hiperactivitatea, impulsivitatea si deficitul de atentie, iar in perioada adolescentei, caracteristica este impulsivitatea. De doi ani exista criterii internationale de observatie care pot determina daca persoana in cauza sufera sau nu de ADHD. Un exemplu de astfel de test este explicat de prof. dr. Iuliana Dobrescu in acest episod al serialului difuzat de www.sanatateatv.ro.

· ADHD-ul la varsta adulta - Potrivit prof. dr. Iuliana Dobrescu la maturitate simptomele se atenueaza, 85% dintre adulti intrunind doar o parte dintre acestea. Adultii cu ADHD care au ramas netratati pot deveni persoane cu probleme de adaptare sociala, cu dificultati in pastrarea locului de munca sau cu tulburari afective (depresie). Sindromul ADHD poate fi asociat cu alte boli mintale (comorbiditati) precum ticuri, tulburari de invatare sau tulburari afective si anxioase, desi este posibil ca tulburarile afective sa nu se manifeste inainte de adolescenta sau de varsta adulta.

· Atacurile de panicaDr. Ionescu Mihaita E. Radu, ne vorbeste despre ce este, cat dureaza si care sunt semnele si simptomele atacului de panica. De asemenea, emisiunea abordeaza factorii de risc si atenuatori si, cel mai important, cum se poate gestiona pe moment un atac de panica si ce strategii pot fi adoptate de o persoana ce sufera de aceasta tulburare.

· Anxietatea - Prof. dr. Mihai Dumitru Gheorghe ne explica despre ce este anxietatea si cum ne putem da seama ca suferim de anxietate, precum si despre cauzele ce determina aceasta stare psihica. Emisiunea abordeaza atat masurile pe care le putem lua pentru diminuarea anxietatii, precum si aspectele pozitive ale acestei stari care, la un nivel scazut, poate actiona ca un factor motivator in viata de zi cu zi.

· Depresia Partea IProf. dr. Mihai Dumitru Gheorghe ne explica ce este depresia, care sunt cauzele aparitie depresiei si sub ce forme clinice se poate manifesta aceasta tulburare. De asemenea, dr. Mihai Dumitru Gheorghe ne explica in ce masura depresia afecteaza mai mult femeile decat barbatii si care sunt perioadele din viata femeii cand aceasta este predispusa la depresie.

VN:F [1.2.2_602]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
Share on Facebook

ADHD-ul la varsta adulta

24.01.2008

Joi 24 ianuarie a fost postata emisiunea ADHD-ul la varsta adulta, emisiune realizata cu prof. dr. Iuliana Dobrescu, directoarea Sectiei de Psihiatrie Pediatrica a Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” din Bucuresti.
Sinopsis: Din episodul al treilea al serialului “Atentie la deficitul de atentie aflam ca la maturitate simptomele se atenueaza, 85% dintre adulti intrunind doar o parte dintre acestea. Adultii cu ADHD care au ramas netratati pot deveni persoane cu probleme de adaptare sociala, cu dificultati in pastrarea locului de munca sau cu tulburari afective (depresie).
Sindromul ADHD poate fi asociat cu alte boli mintale (comorbiditati) precum ticuri, tulburari de invatare sau tulburari afective si anxioase, desi este posibil ca tulburarile afective sa nu se manifeste inainte de adolescenta sau de varsta adulta.

Emisiunea ADHD-ul la varsta adulta poate fi vizionata la Categoria Psihiatrie.
Alte emisiuni din categoria Psihiatrie:
·
ADHD – Cauze si ipoteze”In primul episod prof. dr. Iuliana Dobrescu explica teoriile actuale privind cauzele ADHD-ului (teorii care sustin ca aparitia ADHD-ului este cauzata de factori precum expunerea in viata intrauterina la alcool, tutun etc si de anumite substante regasite in alimente).
·
AHDH – Simptome si factori de risc – Potrivit prof. dr. Iuliana Dobrescu simptomele de baza ale ADHD sunt hiperactivitatea, impulsivitatea si deficitul de atentie, iar in perioada adolescentei, caracteristica este impulsivitatea. De doi ani exista criterii internationale de observatie care pot determina daca persoana in cauza sufera sau nu de ADHD. Un exemplu de astfel de test este explicat de prof. dr. Iuliana Dobrescu in acest episod al serialului difuzat de www.sanatateatv.ro.
·
Atacurile de panicaDr. Ionescu Mihaita E. Radu, ne vorbeste despre ce este, cat dureaza si care sunt semnele si simptomele atacului de panica. De asemenea, emisiunea abordeaza factorii de risc si atenuatori si, cel mai important, cum se poate gestiona pe moment un atac de panica si ce strategii pot fi adoptate de o persoana ce sufera de aceasta tulburare.
· Anxietatea - Prof. dr. Mihai Dumitru Gheorghe ne explica despre ce este anxietatea si cum ne putem da seama ca suferim de anxietate, precum si despre cauzele ce determina aceasta stare psihica. Emisiunea abordeaza atat masurile pe care le putem lua pentru diminuarea anxietatii, precum si aspectele pozitive ale acestei stari care, la un nivel scazut, poate actiona ca un factor motivator in viata de zi cu zi.
· Depresia Partea IProf. dr. Mihai Dumitru Gheorghe ne explica ce este depresia, care sunt cauzele aparitie depresiei si sub ce forme clinice se poate manifesta aceasta tulburare. De asemenea, dr. Mihai Dumitru Gheorghe ne explica in ce masura depresia afecteaza mai mult femeile decat barbatii si care sunt perioadele din viata femeii cand aceasta este predispusa la depresie.

VN:F [1.2.2_602]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
Share on Facebook

Atentie la deficitul de atentie – Episod II

17.01.2008

Joi, 17 ianuarie, a fost postata emisiunea AHDH – Simptome si factori de risc, al doilea episod al serialului cu titlul “Atentie la deficitul de atentie”, o serie de interviuri cu prof. dr. Iuliana Dobrescu, directoarea Sectiei de Psihiatrie Pediatrica a Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”.Emsiunea poate fi vazuta la categoria PSIHIATRIE

Sinopsis: Potrivit prof. dr. Iuliana Dobrescu simptomele de baza ale ADHD sunt hiperactivitatea, impulsivitatea si deficitul de atentie, cu mentiunea ca acestea difera in perioada adolescentei, cand cei care sufera de acest sindrom sunt mai degraba impulsivi. De doi ani exista criterii internationale de observatie care pot determina daca persoana in cauza sufera sau nu de ADHD. Un exemplu de astfel de test este explicat de prof. dr. Iuliana Dobrescu in episodul 2 al serialului difuzat de www.sanatateatv.ro .

Emisiunea poate fi urmarita la Categoria Psihiatrie.
Alte emisiuni din categoria Psihiatrie:

· ADHD – Cauze si ipoteze”In primul episod prof. dr. Iuliana Dobrescu explica teoriile actuale privind cauzele ADHD-ului (teorii care sustin ca aparitia ADHD-ului este cauzata de factori precum expunerea in viata intrauterina la alcool, tutun etc si de anumite substante regasite in alimente).

· Atacurile de panicaDr. Ionescu Mihaita E. Radu, ne vorbeste despre ce este, cat dureaza si care sunt semnele si simptomele atacului de panica. De asemenea, emisiunea abordeaza factorii de risc si atenuatori si, cel mai important, cum se poate gestiona pe moment un atac de panica si ce strategii pot fi adoptate de o persoana ce sufera de aceasta tulburare.

· Anxietatea - Prof. dr. Mihai Dumitru Gheorghe ne explica despre ce este anxietatea si cum ne putem da seama ca suferim de anxietate, precum si despre cauzele ce determina aceasta stare psihica. Emisiunea abordeaza atat masurile pe care le putem lua pentru diminuarea anxietatii, precum si aspectele pozitive ale acestei stari care, la un nivel scazut, poate actiona ca un factor motivator in viata de zi cu zi.

VN:F [1.2.2_602]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
Share on Facebook

Atentie la deficitul de atentie – Episod I

10.01.2008

Joi, 10 ianuarie, a fost postata emisiunea ADHD – Cauze si ipoteze”, primul episod al serialului cu titlulAtentie la deficitul de atentie”, o serie de interviuri cu prof. dr. Iuliana Dobrescu, directoarea Sectiei de Psihiatrie Pediatrica a Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”.

Sinopsis: In primul episod prof. dr. Iuliana Dobrescu explica teoriile actuale privind cauzele ADHD-ului (teorii care sustin ca aparitia ADHD-ului este cauzata de factori precum expunerea in viata intrauterina la alcool, tutun etc si de anumite substante regasite in alimente).
Emisiunea poate fi urmarita la Categoria Psihiatrie.

Alte emisiuni din categoria Psihiatrie:

  • Atacurile de panica - Dr. Ionescu Mihaita E. Radu, ne vorbeste despre ce este, cat dureaza si care sunt semnele si simptomele atacului de panica. De asemenea, emisiunea abordeaza factorii de risc si atenuatori si, cel mai important, cum se poate gestiona pe moment un atac de panica si ce strategii pot fi adoptate de o persoana ce sufera de aceasta tulburare.
  • Anxietatea - Prof. dr. Mihai Dumitru Gheorghe ne explica despre ce este anxietatea si cum ne putem da seama ca suferim de anxietate, precum si despre cauzele ce determina aceasta stare psihica. Emisiunea abordeaza atat masurile pe care le putem lua pentru diminuarea anxietatii, precum si aspectele pozitive ale acestei stari care, la un nivel scazut, poate actiona ca un factor motivator in viata de zi cu zi.
VN:F [1.2.2_602]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
Share on Facebook

Anxietatea

13.12.2007

Joi 13 decembrie a fost postata emisiunea Anxietatea, emisiune realizata cu prof. dr. Mihai Dumitru Gheorghe, medic primar psihiatru.

Sinopsis: Prof. dr. Mihai Dumitru Gheorghe ne exlica ce este anxietatea si cum ne putem da seama ca suferim de anxietate, precum si despre cauzele ce determina aceasta stare psihica. Emisipunea abordeaza atat masurile pe care le putem lua pentru diminuarea anxietatii, precum si aspectele pozitive ale acestei stari care, la un nivel scazut, poate actiona ca un factor motivator in viata de zi cu zi.

Emisiunea Anxietatea poate fi vizionata la Categoria Psihiatrie.

Alte emisiuni din Categoria Psihiatrie:

· Atacurile de panica - dr. Ionescu Mihaita E. Radu, medic primar

VN:F [1.2.2_602]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Share on Facebook