Postări marcate ‘Nutritie’

Obezitatea, o amenintare pentru copii

21.06.2011

România urmează trendul din Europa în ceea ce priveşte obezitatea la copii, procentul fiind de 12-15%. Afecţiunea este mai pregnantă după vârsta de 10 ani. Se pare că principala cauză a obezităţii la copii este factorul genetic pentru că “este vorba, în primul rând, de generaţii de copii din părinţi care se găsesc la prima generaţie de obezitate iar în al doilea rând este vorba de alimentaţia de tip fast food (stilul de viaţă şi scăderea regimului de activitate fizică). La acestea se adaugă şi somnul deficitar”, este de părere prof. univ. dr. Nicolae Hâncu.

Ce soluţii sunt propuse?

- intensificarea acţiunilor de educaţie nutriţională la nivelul şcolilor, la nivelul părinţilor pentru formarea unei culturi nutriţionale

- activitate fizică

Mai multe informaţii despre obezitatea infantilă dar şi despre pericolul pe care această afecţiune îl are asupra calităţii vieţii pacienţilor puteţi afla din materialul “Obezitatea infantilă, o realitate ce ameninţă sănătatea copilului” de pe SănătateaTV.ro.

VN:F [1.2.2_602]
Rating: 4.2/5 (5 votes cast)
Share on Facebook

Combate obezitatea prin miscare

13.01.2011

Unul din patru români suferă de obezitate iar fiecare al doilea român are probleme cu greutatea. Mai mult decât atât, statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii situează România pe locul 3 în privinţa obezităţii la copii.

Reporterii SănătateaTV.ro au realizat un material cu dr. Şerban Damian, nutriţionist sportiv acreditat CIO. Domnia sa a susţinut importanţa echilibrului alimentar şi practicarea unei activităţi fizice regulate ca principale metode prin care poate fi prevenită obezitatea. Alegerea unui specialist în nutriţie pentru un program pre-stabilit care să dea rezultate în timp este o altă recomandare a nutriţionistului sportiv.

Care sunt riscurile obezităţii? Cum poate fi controlată aceasta? Aflaţi din materialul „Rolul nutriţiei şi sportului în prevenirea şi combaterea obezităţii” de pe SănătateaTV.ro.

VN:F [1.2.2_602]
Rating: 3.0/5 (2 votes cast)
Share on Facebook

Cerealele integrale benefice pentru menţinerea siluetei

24.07.2008

Ce sunt cerealele integrale? Bobul integral reprezintă întreaga parte comestibilă a cerealelor şi este alcătuit din: germenul (partea interioară), endospermul (stratul din mijloc) şi coaja (stratul exterior). Spre deosebire de cerealele rafinate care conţin doar endospermul, cele integrale cuprind întreaga parte comestibilă a cerealelor.

Studiile clinice arată că persoanele care consumă zilnic alimente ce conţin cereale integrale, ca parte unei alimentaţii echilibrate şi a unui stil de viaţă sănătos, au o probabilitate mai mică de a înregistra în timp creşteri în greutate.

Incidenţa obezităţii în rândul celor care consumă trei sau mai multe porţii de cereale integrale pe zi este mai scăzută. “Obezitatea constituie astăzi o problemă importantă de sănătate publică. Datorită conţinutului de fibre, cerealele integrale ajută la prevenirea obezităţii, întrucât înlocuiesc alimente cu densitate calorică mare şi scad aportul energetic, producând astfel o scădere în greutate. De asemenea, datorită capacităţii crescute de absorbţie a apei, prin creşterea volumului alimentelor ingerate, se produce o senzaţie de saţietate precoce. Femeile care consumă mai multe cereale integrale au o greutate corporală mai apropiată de cea optimă”, a explicat conf. dr. Gabriela Radulian de la Institutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice “Nicolae Paulescu”.

Aportul caloric crescut este una dintre cele mai frecvente cauze ale obezităţii. De asemenea, mesele rare (una – două pe zi), dar bogate în calorii, reprezintă un factor de risc. De cele mai multe ori, persoanele care suferă de obezitate sar peste mesele din timpul zilei, deşi ziua este încărcată de eforturi şi stres, iar seara, au un consum alimentar necontrolat, cu un consum crescut de alimente în timp scurt. În plus, abaterile de alimentaţia sănătoasă şi consumul exagerat de alcool se fac de multe ori la sfârşitul săptămânii.

“Un plus caloric de 100 – 200 kcal pe zi produce, în 5-10 ani un câştig ponderal de 12 -18 kg. Dacă la acesta se mai adaugă şi sedentarismul, riscul apariţiei obezităţii este şi mai mare. Studiile epidemiologice susţin recomandarea cerealelor integrale, datorită valorii lor nutritive, pentru profilaxia obezităţii”, susţine conf. dr. Radulian.

Nutriţioniştii recomandă să consumaţi cel puţin trei porţii de alimente cu conţinut de cereale integrale pe zi. Normele de alimentaţie din Statele Unite, care se bazează pe cele mai recente studii ştiinţifice şi medicale, recomandă să consumaţi trei sau chiar mai multe porţii de alimente pe bază de cereale integrale pe zi. Cel putin jumătate din raţia zilnică de cereale trebuie să fie alcătuită din cereale integrale.
O porţie consistentă de cereale integrale în fiecare dimineaţă conţine vitaminele B, E şi antioxidanţii în care este bogat germenul, carbohidraţi şi proteine din membrana interioară şi fibre, complexul de vitamine B şi minerale, aflate în membrana exterioară.

Consumul de cereale integrale vă ajută să vă menţineţi o greutate corporală sănătoasă. Studiile arată că persoanele care consumă cereale integrale zilnic, ca parte a unui stil de viaţă sănătos şi a unei alimentaţii sărace în grăsimi, sunt mai puţin expuse riscului de a creşte, în timp, în greutate şi pot chiar pierde kilogramele în plus, în cazul în care consumă 6-10 porţii de cereale integrale pe zi. Deoarece sunt sărace în grăsimi şi au un conţinut ridicat de fibre şi carbohidraţi complecşi, cerealele integrale vă oferă o senzaţie de saţietate mai mult timp, ceea ce vă ajută să nu fiţi tentaţi să luaţi gustări între mese.

VN:F [1.2.2_602]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Share on Facebook

Pericolul de obezitate la copii

24.07.2008

Copiii trec prin perioade în care sunt mai sensibili la pericolul reprezentat de obezitate către vârsta de 3 luni şi după 3 ani, vârste la care organismul poate crea predispoziţii spre o viitoare supraponderabilitate, conform unui studiu realizat de cercetători francezi şi publicat în numărul din luna iunie al revistei American Journal of Clinical Nutrition.

În cadrul studiului s-a ajuns la concluzia că diferitele perioade ale copilăriei nu prezintă acelaşi risc de a suferi de obezitate la adolescenţă. Două perioade însă sunt de o importanţă crucială pentru viitorii adolescenţi în ceea ce priveşte masa corporală – primele trei luni din viaţă şi apoi perioada de imediat după împlinirea vârstei de 3 ani.
Între vârsta de 2 şi 3 ani “viteza cu care organismul copiilor câştigă în greutate nu are nici o relevanţă pentru masa corporală ulterioară, de la vârsta adolescenţei.

Conform acestui studiu, pentru băieţi, viteza de creştere la vârsta de 3 luni este legată de masa corporală ulterioară dar şi de dezvoltarea masei musculare. De cealaltă parte, la fete, o creştere rapidă la această vârstă are corespondenţă ulterioară doar în creşterea masei de ţesut gras.
Conform unui alt studiu american, copiii din mame care au luat mai mult în greutate în perioada de sarcină, întâmpină un risc crescut de a prezenta un exces de greutate la vârsta de 7 ani.

Cauzele obezităţii sunt complexe şi includ factori genetici, biologici, comportamentali şi culturali. La bază obezitatea apare atunci când o persoană mănâncă mai multe calorii decât arde. Dacă un părinte este obez, există o şansă de 50% ca şi copiiii săi să devină obezi. Dacă ambii părinţi sunt obezi copilul are o şansă de 80% să fie obez. Deşi există anumite afecţiuni medicale care produc obezitatea, mai puţin de 1% dintre obezităţi sunt produse de probleme fizice.

Obezitatea la copil si adolescent poate fi legată de:
- obiceiuri alimentare proaste
- mâncatul în exces
- lipsa de exerciţiu fizic
- istoric familial de obezitate
- boli medicale endocrine sau neurologice
- medicaţie de tip steroizi, medicaţie antipsihotică, etc
- evenimente de viaţă stresante
- probleme cu familia şi colegii
- stima de sine scazută
- depresia sau alte probleme emoţionale

Indicele de greutate corporală poate determina gradul de obezitate la copii. Indicele de greutate corporală al unui copil sau adolescent se obţine prin împărţirea greutăţii la înălţime. Noile valori ale indicelui de greutate acceptate pe plan internaţional ca limită inferioară pentru obezitate sunt:

- 20.09 pentru băieţi şi 19.81 pentru fete, la vârsta de 2 ani
- 19.30 pentru băieţi şi 19.17 pentru fete, la vârsta de 5 ani
- 24.00 pentru băieţi şi 24.11 pentru fete, la vârsta de 10 ani
- 28.30 pentru băieţi şi 29.11 pentru fete, la vârsta de 15 ani
- 30 atit pentru băieţi, cât şi pentru fete, la vârsta de 18 ani sau mai târziu.

Apariţia obezităţii se datorează faptului că nivelul de activitate fizică este în continuă scădere. Foarte mulţi copii preferă să petreacă ore întregi în faţa televizorului sau în faţa calculatorului, în defavoarea practicării unui sport.
Un dispozitiv de monitorizare care reduce cu 50% timpul petrecut în faţa televizorului şi a computerului îi poate ajuta pe copiii supraponderali să mănânce mai puţin şi să piardă în greutate, conform unui nou studiu. Dispozitivul a fost testat în cadrul mai multor experimente, el dând rezultate fără a crea conflicte prea mari între părinţi şi copii. Numeroase studii precedente au demonstrat că tinerii din întreaga lume industrializată cresc nesănătos în greutate, lucru cauzat de stilul de viaţă sedentar, de alimentaţia tip fast-food şi de reclamele de la televizor care îi îndeamnă să mănânce dulciuri şi să bea băuturi carbogazoase. Alte studii au constatat o legătură directă între obezitate şi timpul petrecut în faţa televizorului.
Cercetători din cadrul Universităţii din New York au dorit, astfel, să vadă dacă un dispozitiv creat pentru limitarea perioadei de vizionare TV îi poate ajuta pe copii. Cei 70 de subiecţi monitorizaţi, cu vârste între patru şi sapte ani, aveau obiceiul de a petrece cel puţin 14 ore pe săptămână la televizor sau în faţa monitorului. Dispozitivul a fost ataşat televizoarelor şi computerelor a aproximativ 50% dintre micuţi, astfel încât timpul pierdut astfel să fie redus cu jumătate. Copiii din acest grup au fost nevoiţi să introducă un cod de acces pentru a se uita la TV sau a se juca pe computer. Când timpul care le era alocat se epuiza, aparatele încetau să mai funcţioneze.

Rezultatul a fost ca, după doi ani, 30% dintre aceştia au scăzut considerabil în greutate, fără a se constata însă o intensificare a activităţii fizice. Explicaţia ar putea consta în reducerea momentelor în care copiii mâncau haotic, în timp ce se uitau la televizor, sau a consumării de alimente intens promovate în spoturile publicitare.

O altă încercare de a combate obezitatea la copii este propunerea Comisiei Europeane de a distribui gratuit fructe în şcoli pentru încurajarea bunelor obiceiuri alimentare în rândul elevilor, astfel încât aceştia să nu devină supraponderali. Circa 22 de milioane de copii din spaţiul Uniunii Europene sunt supraponderali, dintre care cinci milioane sunt obezi, iar acest număr ar urma să crească cu 400.000 în fiecare an.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă un consum net zilnic de 400 de grame de fructe şi legume de persoană. Majoritatea europenilor nu ating acest obiectiv. Consumul este în scădere, în special în rândul tinerilor. Experţii coincid asupra faptului că o alimentaţie sănătoasă poate juca un rol fundamental în reducerea fenomenului obezităţii şi a riscului ca, la o vârstă mai avansată, să apară grave probleme de sănătate precum bolile cardiovasculare şi diabetul.

Iată câteva măsuri care pot fi preventive, dar si curative care pot ajuta copilul predispus la obezitate:
- Limitarea consumului de lichide carbogazoase îndulcite
- Evitarea alimentaţiei de tip fast-food.
- Micşorarea porţiilor consumate la fiecare masă, astfel se micşorează şi numărul de calorii.
- Copiii nu trebuie să fie fortaţi să “cureţe farfuria”.
- Încurajarea activităţii fizice zilnice: plimbări cu părinţii sau bunicii, joaca afară din casă, mersul pe bicicletă, practicarea sporturilor în echipă.
- Limitarea timpului acordat televizorului şi calculatorului şi evitarea consumului de alimente în timpul acestor activităţi.
- Comunicarea şi discuţiile referitoare la alimentaţia sanatoasa. Parintele trebuie să fie un model pentru copil prin modul sănătos de alimentaţie şi prin activitatea fizică zilnică.

VN:F [1.2.2_602]
Rating: 2.8/5 (2 votes cast)
Share on Facebook

Vegetarianism. Beneficii şi riscuri

11.07.2008

Dieta vegetariană este pentru majoritatea oamenilor o schimbare temporară în meniul zilnic, dar pentru unii oameni dieta vegetariană este un stil de viaţă.

Vegetarianismul este un termen general, care reuneşte mai multe tipuri de regim. Ceea ce e comun şi foarte cunoscut este că vegetarienii sunt acele persoane care refuză să mănânce carne. Motivele sunt multiple: etică, religie, stil de viaţă, sănătate, modă, respectul faţă de viaţa animalelor, criza alimentară globală, Prin dieta vegetariană se înţelege, în general, consumul de cereale, oleaginoase, multe fructe şi legume.

Regimurile vegetariene pot fi împărţite în 5 categorii:

1. Regimul vegetarian: este vegetarianismul împins la extrem, fiind eliminate toate produsele de origine animală, este regimul vegetal pur. Proteinele sunt de origine vegetală, aduse în alimentaţie prin consumul de mazăre, năut, fasole, dar şi legume verzi, fructe şi uleiuri vegetale, cereale, legume şi fructe uscate. Vegetalianismul este foarte drastic, nepermiţând consumarea niciunui aliment provenit de la animale, inclusiv mierea, gelatina sau praful de ouă de la spaghete. Vegetalianismul sau veganismul este adoptat de către cei care acuză exploatarea animalelor şi deci se interzice, de asemenea, purtarea oricărui produs care are provenienţă animală: încălţăminte, haine din lână sau piele. Veganii nu cumpară nici produse cosmetice care conţin ingrediente testate pe animale.

2. Regimul ovo-lacto-vegetarian: nu se pot consuma produse animale în afară de ouă, lapte, brânză şi alte produse lactate. Aceasta este cea mai întâlnită formă de vegetarianism în Europa şi America.

3. Regimul lacto-vegetarian: la fel ca şi în regimul de mai sus, nu se pot consuma produse animale, dar nici ouă, ci doar vegetale şi produse lactate. Aceasta formă de vegetarianism este foarte răspândita în India.

4. Regimul ovo-vegetarian: pe lângă vegetale se consumă şi ouă, dar fară alte produse din carne sau de origine animală ca lactatele.

5. Regimul pesco-vegetarian: nu se consumă carne, numai vegetale, produse de origine animală (ouă, lactate) şi peşte.

Aceste regimuri sunt unele destul de dezechilibrate, dar cel mai periculos este departe cel vegetarian, pentru că organismul este total lipsit de proteine de calitate superioară, cum sunt cele animale. Toate aceste regimuri antrenează carenţe importante de vitamina D, B12, calciu, fier, iod, zinc, ale căror repercusiuni sunt diminuarea masei musculare, oboseală, crampe musculare, insomnii.

Proteinele sunt indispensabile organismului nostru, iar principalele surse de proteine rămân carnea şi peştele. Există şi proteine vegetale care pot compensa în parte absenţa cărnii. Dar proteinele vegetale sunt mult mai sărace sau nu conţin deloc aminoacizi esenţiali, deosebit de importanţi pentru organism. Singurii aliaţi ai vegetarienilor care permit acumularea de proteine sunt produsele lactate şi derivaţii de cereale (pâine, făină, paste, orez, griş), ouăle, legumele uscate (fasolea uscată şi mazărea).

În ceea ce priveşte fierul, e adevarat că alimentul cel mai bogat în fier este carnea rosie, însă se găseşte şi în unele vegetale precum seminţe de soia şi cereale. Problema dietei vegetariene apare mai degrabă la depozitarea fierului. Dietele vegetariene conţin în mod tipic nivel de fier similar cu cele non-vegetariene, dar acestea au biovalabilitate scăzută faţă de fierul din surse de carne. Fierul din vegetale se absoarbe şi se metabolizează mai greu decât cel din carne. Pentru a remedia cât de cât acest neajuns, trebuie să se consume alimente bogate în vitamina C (cereale, lapte de soia, spanac, seminţe de susan, broccoli).
Singurul avantaj pe care aceste regimuri îl au, născute din dorinţa de a mânca sănătos şi a preveni diferite boli, este că diminuează riscul apariţiei unor afecţiuni precum hipercolesterolemia, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială şi cancerul de colon. Dietele vegetariene vestice sunt, în mod tipic, crescute în carotenoide, dar relativ scăzute în acizi graşi şi vitamina B12. Deoarece această vitamină se regăseşte în principal în carne, lactate şi ouă, “veganii” trebuie să o ia din alte surse, precum suplimentele alimentare sau cereale cu adaos de vitamine. Lipsa vitaminei B12 poate duce la afecţiuni ireversibile ale sistemului nervos.

Vegetarienii stricţi pot avea insuficienţă de vitamina B şi calciu dacă nu mănâncă destule alimente precum verdeţuri, plante frunzose sau tofu. Nivele crescute de fibră, acid folic, vitamina C şi E, şi magneziu, precum şi consumul scăzut de grăsimi saturate sunt toate beneficii ale dietei vegetariene. Vegetarienii au un nivel mai mic al colesterolului decât cei care mănâncă carne, iar bolile de inimă nu sunt răspândite în acelaşi grad printre vegetarieni.

Dietele vegetariene contribuie la ameliorarea sănătăţii diabeticilor, este concluzia unui studiu american. Diabeticii care au o dietă lipsită de produse pe bază de carne şi lactate slăbesc, iar nivelul de zahăr din sânge scade.
Un alt motiv invocat de vegetarieni este faptul că animalelor din fermele industriale le sunt administraţi hormoni de creştere pentru a spori producţia. Acesti hormoni ajung apoi în organismul consumatorului, pe lângă alte substanţe chimice precum acidul uric ori antibioticele.
Datorită uşurintei traiectului alimentar şi a eliminării toxinelor conţinute în produsele de origine animală, vegetarienii obosesc mai puţin, sunt capabili de efort mai susţinut, dorm mai uşor.

Pe de altă parte, de curând, subiectul vegetarianismului a fost extrem de dezbătut şi controversat. Cazul unei fetiţe de 12 ani, adeptă a vegetarianismului extrem, a fost internată, în Scoţia, pentru rahitism. Rahitismul, o boală care duce la curbarea coloanei şi la fracturi osoase, este cauzat de lipsa de vitamina D. Vitamina D are un rol esenţial în dezvoltarea sistemului osos la copii. Uleiul de peşte este o sursă foarte bună de vitamina D, însa vegetarienii extremi o pot obţine doar din cereale cu adaos de vitamine sau din margarină, ceea ce nu este deloc suficient.

Regimurile vegetariene nu sunt recomandate pentru copiii care nu au trecut de pubertate. Trebuie să aştepte să se dezvolte fizic şi abia apoi să decidă dacă vor să adopte acest stil de viaţă sau nu. Pentru a se dezvolta, muşchii au nevoie de proteine din peşte, pui sau vită slabă, iar scheletul are nevoie de calciu.

Un alt caz a fost constatat de medicii francezi în urma decesului unei fetite de 11 luni, ai cărei părinţi erau vegetarieni. Cauza decesului a fost stabilită imediat: malnutriţia. Fetiţa cântarea doar 5,7 kilograme, faţă de opt kilograme greutatea normală pentru un copil de 11 luni. Regimul vegetarian nu este deloc recomandat femeii gravide, aceasta are nevoie de o dietă cât mai echilibrată, cu produse din absolut toate grupele alimentare, pentru ca organismul ei să-şi ia toate nutrientele necesare creşterii şi dezvoltării unui copil sănătos. Acelaşi raţionament se aplică şi în cazul mamelor vegetariene care alaptează. Copiii sunt foarte vulnerabili la deficienţele nutriţionale.

Conform The Independent, o treime dintre vegani prezintă un nivel foarte scăzut al vitaminei B12, riscând afecţiuni ale coloanei vertebrale sau ale inimii. Mamele “vegane” care nu iau vitamina B12 pot cauza sugarului afecţiuni cerebrale. Lipsa laptelui, deci a calciului, cauzează oase fragile şi fracturi, însă “veganii” pot apela la alte surse de calciu precum laptele din soia.

Sfatul nostru este să vă informaţi foarte bine asupra beneficiilor şi riscurilor dietei vegetariene înainte să adoptaţi acest stil de viaţă. Motivaţia trebuie să fie solidă, şi este crucial să ştii cum să combini felurile de mâncare, astfel încat să beneficiezi de toţi nutrienţii necesari unei bune funţionări a organismului.

VN:F [1.2.2_602]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Share on Facebook

Alimentatia si grupa sangvina

27.06.2008

Peter D`Adamo a fost iniţiatorul teoriei dietei corecte în funcţie de grupa sangvină. Conform acestei teorii, în funcţie de grupa de sânge pe care o aveţi, puteţi decide ce alimente puteţi consuma pentru a vă menţine sănătoşi şi în forma fizică maximă. Cheia pentu a fi sănătoşi stă în evitarea lectinelor, nişte molecule de proteine carbohidrate. Lectinele din mâncare sunt caracteristice fiecărei grupe sangvine, iar dacă apare vreo incompatibilitate, lectina poate aglutina celulele şi cauza neplăceri în corp.

Dr. D`Adamo a identificat tipurile de mâncare care sunt cele mai potrivite pentru fiecare grupă sangvină. Semnificaţia grupelor sangvine rezidă în evoluţia omului, fiecare grupă conţinând informaţii genetice legate de dietă şi modul de viaţă al strămoşilor.

Dieta include 16 grupuri de alimente pentru fiecare grupă de sânge, iar acestea variază de la carne, carne de pui, preparate marine, produse lactate, ouă, grăsimi, cereale şi legume, până la ceaiuri de plante. Fiecare grupă este împărţită în trei categorii de alimente: benefice, neutre şi de evitat.

1. Grupa sangvină 0 (Vânătorul) este cea mai veche grupă. Primii oameni erau vânători, deci carnea (proteinele) reprezentau principală sursă de energie. Este asociată cu un nivel mare de aciditate în stomac şi enzime intestinale care pot consuma colesterolul, de aceea poate asimila cu uşurinţă proteinele animale. Cei care au această grupă sangvină ar trebui să nu mănânce cereale, în special grâu şi porumb. Se recomandă o dietă bogată în proteine (inclusiv carne roşie), puţini carbohidraţi, şi multe fructe şi legume; se pot mânca moderat ouă şi nuci. Trebuie evitate produsele lactate, fasolea, cerealele, pâinea, pastele fainoase şi orezul. Sunt recomandate exerciţiile fizice (aerobicul) şi alergările. Alimente benefice care favorizează scăderea în greutate pentru grupa 0: sarea iodata, peştele, ficatul, carnea roşie (vită), spanacul şi toate legumele verzi.

2. Grupa sangvina A (Cultivatorul) a apărut ca urmare a dezvoltării activităţilor argicole. Alimentaţia vegetariană este cea mai benefică pentru grupa A. Din punct de vedere al metabolismului, grupa A este exact opusul grupei O. Acest tip secretă cantităţi mai mici de acid gastric şi este în principal asociat cu proteinele vegetariene. Persoanele cu grupa A au tendinţa de a reţine apa în organism şi să depoziteze carnea sub formă de grăsime.Trebuie protejat sistemul digestiv, deoarece sucul gastric nu face faţă foarte bine digerării cărnii. Ca să nu neglijezi aportul de proteine, consumă în mod constant arahide şi seminţe de dovleac. Sunt recomandate dietele complexe cu carbohidraţi şi multe fibre, tofu, legumele, fructele şi fasolea; se mai pot consuma nuci, seminţe, cereale, paste făinoase, orez. În rândurile celor cu grupă de sange A sunt cei mai mulţi bolnavi de inimă, diabet şi anumite tipuri de cancer. Trebuie evitat grâul, produsele lactate, grăsimile animale şi carnea. Sunt recomandate sporturi relaxante, precum yoga şi golf. Alimente benefice care favorizează scăderea în greutate pentru grupa A: alimentele pe bază de soia, legumele şi fructele care conţin o cantitate mare de vitamina C, uleiurile vegetale, legumele, ananasul. Alimentele care favorizează creşterea în greutate sunt carnea, produsele lactate, fasolea mare, grâul în cantităţi excesive. Băuturile benefice pentru grupa A sunt: ceaiul verde, cafeaua, şi vinul roşu (o jumătate de pahar pe zi). De evitat: berea, ceaiul negru, băuturile alcoolice distilate, băuturile răcoritoare sintetice.

3. Grupa sangvină B (Nomadul) este asociată culturilor care consumau cantităţi mari de produse lactate fermentate şi este grupa cu cele mai puţine restricţii. Alimentele care trebuie evitate, deoarece favorizează creşterea în greutate pentru grupa B: porumb, grâu, linte, arahide, seminţele de susan. Se recomandă o dietă echilibrată, cu surse de proteine din peşte şi lapte, fructe şi legume, cereale, carne. Se întâlneşte o mare incidenţă de afecţiuni ale rinichilor şi ale vezicii urinare. Sunt recomandate activităţile sportive că tenisul, drumetiile şi înotul. Trebuie evitate mâncărurile care conţin porumb, carne de pui, alune. Alimente benefice care favorizează scăderea în greutate pentru grupa B: legume verzi, carne slabă, ficat, produse lactate (cu conţinut mic de grăsimi), ouă, ceai de lemn dulce. Pentru grupa B se recomandă în special evitarea cărnii de pui. Este preferabil să consumi carne roşie, mai ales miel şi iepure. Carnea de vită sau de curcan poate fi consumată în cantităţi moderate.

4. Grupa sangvină AB (Enigmaticul) este o grupă nouă care combină tipurile A şi B, şi deci poate tolera o gamă mai largă de produse alimentare. Se recomandă în principal o dietă vegetariană, şi rareori consumarea produselor lactate sau a preparatelor marine. Este predispusă la boli de inimă, cancer şi anemie, şi trebuie să evite carnea roşie, porumbul şi unele tipuri de fasole, seminţe, grâu. Pentru scăderea în greutate este recomandata reducerea cantităţii de carne şi îmbogăţirea alimentaţiei cu legume. Produsele lactate sunt foarte bine tolerate, în special: iaurtul, kefirul, smântâna degresată.

VN:F [1.2.2_602]
Rating: 3.0/5 (2 votes cast)
Share on Facebook

Dieta de Sarbatori

4.01.2008

Vineri 4 ianuarie a fost postata emisiunea Dieta de Sarbatori, emisiune realizata cu dr. Veronica Daghie, medic specialist medicina de familie, consilier in nutritie.

Sinopsis: Dr.Veronica Daghie ne ofera cateva solutii practice pentru a nu ne ingrasa de Sarbatori, ce alimente ar trebui sa ocolim in aceasta perioada, dar si ce trebuie sa consumam pentru a ajuta digestia.

Alte emisiuni din categoria Dieta:

  • Dieta personalizata - Dr. Veronica Daghie ne vorbeste despre ce este dieta personalizata, ce factori contribuie la stabilirea ei, precum si care sunt regulile de baza. De asemenea, emisiunea abordeaza si subiectul uneori controversat al medicamentelor pentru slabit si factorii care pot impiedica obtinerea rezultatelor dorite intr-o dieta.
  • Dieta – intrebari frecvente - Dr.Veronica Daghie ne explica ce inseamna o dieta din punctul de vedere al unui medic specialist, care este diferenta dintre cura de slabire si dieta si cat de periculoasa poate fi infometarea. De asemenea, putem afla daca ar trebui sa ne incredem in “dietele-minune” si cat de important este consumul de apa si fructe sau exercitiul fizic pentru organismul nostru.
VN:F [1.2.2_602]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
Share on Facebook

Dieta – Intrebari frecvente

18.12.2007

Marti 18 decembrie a fost postata emisiunea Dieta – intrebari frecvente, emisiune realizata cu dr. Veronica Daghie, medic specialist medicina de familie, consilier in nutritie.

Sinopsis: Dr.Veronica Daghie ne explica ce inseamna o dieta din punct de vedere al unui medic specialist, care este diferenta dintre cura de slabire si dieta si cat de periculoasa poate fi infometarea.De asemenea, putem afla daca ar trebui sa ne incredem in “dietele-minune” si cat de important este consumul de apa, de fructe si exercitiul fizic pentru organismul nostru.

Emisiunea poate fi urmarita la Categoria Dieta.

Alte emisiuni din categoria Dieta:

  • Dieta personalizata Dr. Veronica Daghie ne vorbeste despre ce este dieta personalizata, ce factori contribuie la stabilirea ei, precum si care sunt regulile de baza. De asemenea, emisiunea abordeaza si subiectul uneori controversat al medicamentelor pentru slabit si factorii care pot impiedica obtinerea rezultatelor dorite intr-o dieta.
VN:F [1.2.2_602]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
Share on Facebook

Dieta personalizata

6.12.2007

Joi 6 decembrie a fost postata emisiunea Dietele personalizate, emisiune realizata cu dr. Veronica Daghie, medic specialist medicina de familie, consilier in nutritie.
Sinopsis: Dr. Veronica Daghie ne vorbeste despre ce sunt dietele personalizate, ce factori contribuie la stabilirea acestora, precum si care sunt regulile de baza. De asemenea, emisiunea abordeaza si subiectul uneori controversat al medicamentelor pentru slabit si factorii care pot impiedica obtinerea rezultatelor dorite intr-o dieta. Emisiunea Dietele personalizate poate fi urmarita la Categoria Dieta.

VN:F [1.2.2_602]
Rating: 2.0/5 (1 vote cast)
Share on Facebook