Ce sunt OMG-urile?
Organismele Modificate Genetic (OMG) sunt create în laboratoare prin tehnici crude de inginerie genetică. Ele sunt entităţi biologice noi născute prin forţarea unor gene între specii diferite care sunt de cele mai multe ori pe trepte diferite ale evoluţiei, uneori chiar din regnuri diferite.
OMG au fost introduse pentru prima dată în mediu în 1994 înainte să fie dovedit că ele sunt sigure. Ca să se asigure că nu vor pierde nici un dolar, companiile agrochimice şi-au pus licenţa pe aceste seminţe. Astfel fermierii sunt obligaţi să plătească seminţele în fiecare an, chiar dacă îşi păstrează din propria recoltă.
Până acum cercetătorii mânaţi de industrie au creat două tipuri de OMG. Primul tip este cel al OMG cu toleranţă la erbicide, de exemplu soia MG (modificata genetic) care a fost împuşcată cu o genă de la o bacterie pentru a absorbi pesticidele fără să moară, spre deosebire de toate celelalte plante din jur care vor fi distruse total. Al doilea tip este cel al OMG cu rezistenţă la unii dăunători.

Ce pot păţi de la OMG?
Nu o să îţi crească coadă sau un ochi la ceafă, dar alergiile şi efectele toxice asupra organelor interne cauzate de OMG au ieşit la iveală după cercetări de numai 3 luni.
Studii pe termen lung (2 ani) nici nu s-au făcut, deşi legea spune că pesticidele trebuie testate timp de 2 ani, ori porumbul Bt produce pesticid. În cazul OMG cu toleranţă la erbicide s-a demonstrat că apar schimbări în chimia proteinelor, dar nimeni nu ştie ce efecte au aceste proteine asupra organismului nostru. Se ştie însă că utilizarea erbicidului total Roundup în asociere cu soia MG ucide întreaga floră şi poate cauza disfuncţii sexuale, avorturi şi naşteri premature.

Ce părere au consumatorii?
Mulţi consumatori din toată lumea sunt împotriva plantelor şi alimentelor MG deoarece ingineria genetică a fost asociată cu riscuri pentru sănătate, pierderi de biodiversitate, utilizare sporită de erbicide toxice şi alte probleme de mediu.

Sondajul de opinie la nivel naţional comandat de Greenpeace România a confirmat că 67% dintre români nu vor să mănânce alimente MG. Sondajul este întărit şi de eurobarometrele făcute în toate celelalte ţări europene din care rezultă că respingerea faţă de OMG este cu atât mai mare cu cât procentul celor care nu cunosc această problemă este mai mic.

Potrivit H.G. 173/2006, în România toate alimentele care conţin OMG în procent mai mare de 0,9% trebuie etichetate. Greenpeace a chestionat supermarket-urile care opereazã în România pentru a afla în interesul consumatorilor care dintre acestea vând alimente MG şi care nu.

Supermarket-urile verzi au oferit Greenpeace România o declaraţie în scris conform cãreia acestea nu vând produse etichetate care conţin OMG, supermarket-urile orange au oferit o declaraţie în scris conform cãreia acestea nu folosesc OMG în produsele propriilor mãrci, iar supermarket-urile roşii nu au dorit sau nu au putut sã garanteze în nici un fel cã nu vând alimente MG. La prima ediţie supermarket-urile verzi erau doar Billa, Kaufland, Plus şi Profi. La ediţia a doua, s-au înverzit şi Cora, Penny şi XXL, iar la a III-a ediţie a ghidului consumatorului pentru alimentele MG alte două supermarket-uri (Auchan şi Real) au trecut pe lista verde.

Care este situaţia OMG ?
Până acum succesul industriei agrochimice este limitat. 85% din culturile modificate genetic sunt concentrate în doar trei ţări: SUA, Argentina şi Canada. Mai mult, doar patru culturi MG (bumbac, rapiţă, soia şi porumb) au fost cultivate în scop comercial.
La nivel mondial, culturile MG acoperă mai puţin de 1% din suprafaţa arabilă. În multe părţi ale lumii (de exemplu, Europa, Rusia, Africa şi majoritatea ţărilor din Asia), majoritatea companiilor din industria alimentară şi comercianţii refuză să producă şi să vândă alimente MG. De asemenea, multe guverne au interzis cultivarea culturilor transgenice sau importul seminţelor MG. Compania Monsanto, care a creat şi deţine 90% din seminţele MG din lume continuă să promoveze introducerea în cultură a plantelor MG şi a alimentelor MG în consum, în pofida dovezilor din ce în ce mai numeroase că acestea dăunează mediului şi prezintă riscuri pentru sănătatea omului. Singura plantă MG autorizată pentru cultivare în UE este porumbul MON810. În prezent autorizaţia acestuia a expirat, iar noile dovezi ştiinţifice sunt folosite la reevaluarea acestui soi şi chiar pentru interzicere. Franţa, Ungaria, Polonia, Grecia şi Austria l-au interzis deja.

Cum poţi ajuta?
Dacă eşti unul dintre românii care nu îşi doresc să fie cobai pentru OMG, atunci te invităm pentru început să devii detectiv de gene ”Gene-peace” sau mai pe româneşte detectiv pentru ”Pacea-genelor” şi să ajuţi Greenpeace să găsească cât mai multe plantaţii de porumb MON810 pe care se le facem publice. Mai multe detalii la http://greenpeace.ro/articol.php?aID=171

Sursa: Greenpeace România www.greenpeace.ro

VEZI VIDEO: Emisiunea  “Organisme modificate genetic”, partile I si II, interviu realizat cu Paun Gabriel, coordonator campanii Greenpeace Romania. Emisiunile pot fi vizionate la categoria Alimentatie.