De cele mai multe ori pacienţii merg de la medic la medic pentru a găsi o cauză pentru aceasta stare generală de oboseală. Aceştia simt că este ceva în neregulă cu ei, cheltuiesc timp, energie şi bani pentru a găsi cauza, iar de cele mai multe ori se simt neînţeleşi de medicii la care apelează până să ajungă la un medic psihiatru.
Simptomele sindromului de oboseală cronică se confundă cu un număr enorm de mare de boli şi sindroame, cu debutul unor suferinţe organice, sau cu perioada de convalescenţă. La majoritatea pacienţilor se constată o depresie uşoară, asociată cu manifestări precum: senzaţie perpetuă de oboseală, mai ales oboseală matinală, tulburări ale ritmului alimentar manifestate prin lipsa poftei de mâncare, stare generală proastă, concentrare dificilă, scăderea libidoului sexual, tendinţa de a ne îmbolnăvi uşor de infecţii, viroze.
Opţiunile de tratament sunt legate de câţiva factori. Primul este necesitatea de a îndepărta orice cauză organică, de excludere a altor afecţiuni posibile. Spre exemplu, dacă sindromul oboselii cronice apare în cazul unei boli sistemice precum diabet, boală imunologică, cancer, insuficienţă hepatică cronică, trebuie mai întâi să se echilibreze boala care generează sindromul. În al doilea rând, trebuie să se realizeze o analiză profundă a programului, stilului de viaţă şi a comportamentului pacientului. A treia etapă este terapia propriu-zisă care cuprinde medicaţie care are ca scop îmbunătăţirea funcţionalităţii sistemului nervos şi tratarea tuturor simptomelor asociate precum depresia şi anxietatea, afecţiuni care necesită un tratament corect cu antidepresive şi anxiolitice pe o perioadă suficient de lungă. Cea de-a patra etapă este psihoterapia, prin metode cognitiv-comportamentale care urmăresc să corecteze într-o perioada medie de timp greşelile de comportament ale pacientului, habitudini care îl duc pe acesta într-o stare de impas.
Sindromul oboselii cronice se confundă cu tulburări metabolice destul de grave, provocate de faptul că pacienţii se alimentează doar seara, cu cantităţi mari de alimente, consumă alcool, toate acestea ducând la un somn de noapte agitat, neodihnitor, cu tulburări tensionale şi apnee.
Se recomandă un mic dejun consistent şi servirea mesei la ore regulate în timpul zilei pentru menţinerea energiei optime. De asemenea, este recomandat consumul de alimente în cantităţi raţionale, potrivite cu activitatea pe care o desfăşoară individul. Se consideră că 1400-1500 calorii pe zi ne permit o alimentaţie bogată şi variată. Masa de dimineaţă este deosebit de importantă, lipsa acesteia poate duce la apariţia hipoglicemiei, la stimularea adrenalinei, la scăderea performanţială şi la modificări ale dispoziţiei. Se mai recomandă exerciţiu fizic, renunţarea la fumat şi cafea şi consumul redus şi chiar renunţarea la băuturi carbogazoase, deoarece acestea modifică ph-ul general al organismului, cresc pofta de mâncare şi aciditatea digestivă.
VEZI VIDEO: Serialul “Sindromul oboselii cronice, o afecţiune a omului modern”, o serie de trei interviuri realizate cu prof. univ. dr. Florin Tudose, şeful secţiei de Psihiatrie a Spitalului Universitar Bucureşti. Emisiunile pot fi vizionate la Categoria Psihiatrie.
