Arhivă pentru ‘Stomatologie’ categorie

Alimentatia pentru o dantura sanatoasa

14.12.2010

Specialiştii spun că există 3 factori care determină cariile dentare, mai exact flora microbiană bucală, calitatea structurilor dentare şi nu în ultimul rând alimentaţia. Toţi aceşti factori pot duce la apariţia afecţiunilor dentare. Se recomandă să faci o vizită la medicul stomatolog cel puţin o dată la 6 luni şi mai mult decât atât să acorzi importanţă igienei dentare pentru a evita orice neplăcere cauzată de afecţiunile dentare.

Câteva sfaturi care privesc alimentaţia pentru o dantură sănătoasă le găseşti în rândurile ce urmează.

-          este indicat să consumaţi produse bogate în vitamine şi minerale (calciu, magneziu, fosfor, fluor, vitamina C sau D). Astfel de alimente sunt: produsele lactate, carnea roşie, nucile, alunele, varza, spanacul sau peştele.

-          periaţi-vă dinţii după fiecare masă

-          consumaţi caşcaval sau alte brânzeturi galbene la sfârşitul mesei deoarece ele reduc nivelul acidităţii din gură.

-          este bine să utilizaţi alimente detergente (legume, fructe crude)

Aflaţi mai multe informaţii despre acest subiect şi din articolul: “Alimentaţia pentru o dantură sănătoasă” de pe SănătateaTV.ro.

VN:F [1.2.2_602]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Share on Facebook

O dantura sanatoasa, un motiv de a zambi mai des

13.09.2010

Noţiunile elementare de igienă orală ne sunt „predate” încă din perioada copilăriei. Acel „spală-te pe dinţi de cel puţin două ori pe zi” este familiar oricui, fie că l-a auzit de la părinţi, prieteni sau medici stomatologi. Obiceiul de a ne îngriji dantura ar trebui să fie pentru mulţi dintre noi unul inclus în rutina activităţilor zilnice. Din păcate, nu puţine sunt situaţiile în care problemele igienei orale sunt ignorate sau tratate târziu.

Ziua Mondială a Sănătăţii Orale este sărbătorită în fiecare an pe data de 12 septembrie.

Un zâmbet frumos este asociat cel mai adesea cu o dantură albă, sănătoasă. Orice persoană care îşi îngrijeşte dinţii zilnic, periindu-i corect şi curăţându-i cu aţă dentară are şanse foarte mici de a se confrunta cu una dintre cele mai frecvente probleme dentare, şi anume gingivita. O igienă orală corespunzătoare ne protejeză însă şi de alte afecţiuni, cum ar fi paradontita, cariile sau abcesele dentare.

În “Săptămâna sănătăţii orale” pe SănătateaTV.ro pot fi urmărite o serie de emisiuni care pun accent pe importanţa igienei orale, ca modalitatea de prevenţie a afecţiunilor ce pot afecta dantura. Printre acestea: “Dinţi curaţi-zâmbet frumos”, “Albirea dinţilor” sau “Fluorizarea în prevenirea cariilor dentare”.

Spălaţi-vă pe dinţi în fiecare zi, şi nu uitaţi că o dantură sănătoasă este şi un motiv pentru a zâmbi mai des.

VN:F [1.2.2_602]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Share on Facebook

Respiratie urat mirositoare?

6.08.2010

“Cum scap de respiraţia urât mirositoare?” este o întrebare care îi poate stresa pe mulţi dintre noi, mai ales că mirosul urât al gurii poate jena, şi de cele mai multe ori cauza complexe.

Ce provoacă de fapt mirosul urât al gurii?

Cauza principală a respiraţiei urât mirositoare este placa dentară, un material lipicios pe suprafaţa dinţilor format din particule de alimente, salivă şi bacterii. Totodată rezidurile de cafea, băuturile alcoolice, fumul de tutun şi alimentele intens condimentate îşi aduc şi ele aportul la apariţia mirosului neplăcut din gură.

Deşi există o tendinţă generală ca oamenii să pună respiraţia urât mirositoare pe seama unei igiene orale inadecvate, totuşi halena (respiraţia neplăcută) ascunde uneori afecţiuni grave. Exemplele sunt numeroase şi se concretizează în suferinţele pulmonare şi digestive, cancer, diabet, boli de rinichi, tuberculoză sau sinuzită.

Cel mai bine ne dăm seama de efectul stânjenitor al acestei afecţiuni în momentul în care purtăm o discuţie faţă în faţă, iar persoana respectivă poate manifesta o tendinţă discretă de “a-şi întoarce capul”.

Pentru a evita o astfel de situaţie îţi poţi reîmprospăta respiraţia foarte uşor cu ajutorul unei ape de gură, bomboane mentolate sau gume de mestecat. Soluţiile pentru un tratament eficient pe termen lung împotriva halenei le găsiţi în articolul “Mirosul urât al respiraţiei” de pe SănătateaTV.ro.

VN:F [1.2.2_602]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Share on Facebook

Erupţia dinţilor la bebeluşi

24.07.2008

Apariţia dinţilor de lapte poate fi însoţită de probleme, nopţi nedormite şi stres. Aceasta este o îngrijorare frecventă a părinţilor, dar este un proces perfect natural, creând spaţiul necesar pentru erupţia dinţilor permanenţi.

Erupţia este ieşirea dintelui la suprafaţa gingiei, procesul prin care dinţii migrează din osul alveolar, străbat gingia şi ajung în contact cu dinţii de pe arcada opusă. Ordinea şi momentul în care apar dinţii de lapte este determinată genetic, dar depinde şi de factori precum dezvoltarea somatică generală a copilului, hormonii de creştere, aportul de vitamine A, C, D.

Chiar înainte de erupţia dentară, curăţaţi gingiile copilului după fiecare masă cu ajutorul unui tifon înmuiat în apă. Odată cu apariţia dinţilor, puteţi folosi o periuţă de dinţi cu păr moale şi pastă de dinţi fluorurată de dimensiunea unui bob de mazăre.

Simptomele erupţiei dinţilor încep să apară cu aproximativ 2 luni înainte de erupţia primului dinte şi continuă intermitent. Micuţul devine capricios, agitat şi nu mai mănâncă ca de obicei. Dacă vă uitaţi în guriţă, în anumite zone, gingia este bombată şi rosie, semn ca primul dinte de lapte vrea să erupă, dar nu poate să străbată stratul gros de mucoasă.

Erupţia primului dinte este de obicei în jurul vârstei de 6 luni, deşi se pot întâlni şi excepţii. Dentiţia primară (20 de dinţi “de lapte”) trebuie să apară între 6 luni şi 3 ani în totalitate. Aceşti dinţi vor cădea între 6 şi 11 ani.
Există bebeluşi care se nasc cu dinţi erupti (se numesc dinţi neonatali), dar aceştia nu rămân pe arcadă şi se pierd curând după naştere.
Primii dinţi care erup sunt, de regulă, incisivii centrali mandibulari, la aproximativ 6 luni.Urmează apoi cei 4 incisivi superiori. Restul dinţilor vor apărea periodic, de obicei, în perechi de câte doi pe fiecare arcadă, până când cei 20 de dinţi au erupt complet, la vârstă de 2 ani şi jumătate. Cei din urmă dinţi care erup sunt ultimi doi molari
Setul complet de dinţi de lapte este prezent în gură de la vârsta de 2 ani până la vârsta de 5 ani şi trei luni sau 6 ani.
Regulă de erupţie: la fiecare 6 luni, aproximativ 4 dinţi vor erupe. În cazul în care copilul dumneavoastră are 12 luni ar trebui să aşteptaţi că dinţi să erupă.
Trebuie să ştiţi următoarele: dinţii tind să erupă în perechi, dinţii inferiori erup de obicei înaintea celor superiori, la fetiţe erup mai repede, dinţii de pe arcadă erup în perechi, una în dreaptă şi altă în stânga
La vârstă de 2 sau 3 ani toţi dinţii temporari trebuie să fie erupti. În timpul erupţiei dentare bebeluşii îşi duc mâinile la gură pentru că presiunea pe gingie îi mai calmează.

Ce puteti face ca mama? Puteţi masa gingiile bebeluşului cu degetul, primele treceri ale degetului pe gingie pot fi puţin inconfortabile, dar ei devin relaxaţi dacă se continuă masajul. Puteţi folosi cu încredere ceaiul de tei, muşeţel sau anason neîndulcite sau gelurile calmante, special concepute pentru copii. Medicul dentist vă va recomandă de câte ori şi în ce cantitate să le folosiţi zilnic. Puteţi furniza lucruri răcite pentru a mesteca: jucăriile răcite în frigider, inele speciale răcite. Gelurile pentru erupţia dentară conţin un anestezic uşor şi antiseptic, se aplică o mică cantitate pe vârful degetului curăţ şi se masează încet zonă afectată gingiei maxim de 6 ori pe zi. Păstraţi mereu mânuţele copilului cât se poate de curate, pentru că va avea tendinţa să le ducă la gură.

VN:F [1.2.2_602]
Rating: 2.8/5 (2 votes cast)
Share on Facebook

Caria de biberon şi igiena orală la copiii mici

26.06.2008

În primele 4-6 luni de la naştere este bine să vă alăptaţi de la sân bebeluşul. După această perioadă puteţi alăpta de la sân în continuare, doar că alăptarea se va face la ore fixe, iar atunci când erup primii dinţişori este contraindicată înainte de somn sau pe tipul nopţii. Nu este indicată hrănirea copiilor cu formule de lapte ce conţin zahăr înainte de culcare fără să se realizeze apoi o curăţire a cavităţii bucale. Este necesară încurajarea copiilor de a renunţa la biberon în favoarea unei căni în jurul vârstei de 9 luni. Până la vârsta de 2 ani alimentarea cu biberonul ar trebui să dispară, deoarece prelungirea poate cauza deformări ale maxilarelor.

Îngrijirea orală a copiilor trebuie începută în jurul vârstei de 6 luni, când se face o evaluare primară de către medicul stomatolog. A doua consultaţie se va face la 6 luni după apariţia primului dinte, iar apoi la fiecare 6 luni sau mai des, în funcţie de opinia medicului dentist.

Chiar înainte de erupţia dentară, curăţaţi gingiile copilului după fiecare masă cu ajutorul unui tifon înmuiat în apă sau ceai de muşeţel, neîndulcit. Odată cu apariţia dinţilor, puteţi folosi o periuţă de dinţi cu păr moale şi pastă de dinţi fluorurată de dimensiunea unui bob de mazăre. În magazinele specializate, există periuţe de dinţi pentru bebeluşi. La un an şi jumătate-doi, se începe spălatul propriu-zis pe dinţi.
Periuţa trebuie să aibă cap mic (max. 2,5 cm) şi nu mai mult de trei rânduri de peri. Aceştia trebuie să fie din material sintetic, rotunjiţi la capăt şi nu prea duri. Pentru a susţine structural evoluţia dinţilor, chiar de la apariţia primilor dinţi (5-6 luni), mama trebuie să administreze zilnic bebeluşului câte o tabletă de fluor. De asemenea, e importantă menţinerea unei diete echilibrate, bogată în vitamine şi minerale, dar redusă în hidraţi de carbon (prezenţi mai ales în dulciuri). La vârsta de doi trei ani, copilul poate fi deja învăţat tehnici de periaj corect
Programaţi-vă copilul la controale dentare chiar de la vârsta de un an. Vizitele periodice vor deveni pentru copil o obişnuinţă şi îl vor ajuta să scape pe viitor de frica de medicul stomatolog.

Dinţii de lapte (temporari) sunt în număr de 20 şi erup în totalitate în jurul vârstei de 3 ani, ordinea lor de apariţie fiind diferită. Erupţia primului dinte este de obicei în jurul vârstei de 6 luni, deşi se pot întâlni şi excepţii.
Dentiţia primară (cei 20 de dinţi “de lapte”) trebuie să apară între 6 luni şi 3 ani în totalitate. În timpul erupţiei dentare bebeluşii îşi duc mâinile la gură pentru că presiunea pe gingie îi mai calmează. Puteţi masa gingiile bebeluşului cu degetul, primele treceri ale degetului pe gingie pot fi puţin inconfortabile, dar ei devin relaxaţi dacă se continuă masajul. Puteţi furniza lucruri răcite pentru a mesteca: jucăriile răcite în frigider, inele speciale răcite. Gelurile pentru erupţia dentară conţin un anestezic uşor şi antiseptic, se aplică o mică cantitate pe vârful degetului curăţ şi se masează încet zonă afectată gingiei maxim de 6 ori pe zi.

O afecţiune frecventă la bebeluşi şi la copii mici o reprezintă sindromul cariei de biberon, ce constă în apariţia de carii care atacă dinţii de lapte. În caz de netratare, caria de biberon se poate extinde la structurile osoase învecinate şi poate afecta dezvoltarea dinţilor definitivi.
Apariţia cariei de biberon este determinată de contactul îndelungat al dinţilor cu lichide dulci sau care conţin zahăr precum lapte, formule de lapte, sucuri îndulcite sau siropuri medicinale administrate seara înainte de culcare sau pe timpul nopţii. De asemenea, renunţaţi la utilizarea substanţelor dulci precum mierea pentru înmuierea tetinei suzetei. Lichidele dulci menţin bacteriile din cavitatea bucală, acestea producând acizi care atacă smalţul dinţilor.

O altă cauză a apariţiei acestui tip de carie este folosirea excesivă de către părinţi a biberonului şi ca metodă de calmare şi adormire a copilului. Lăsarea copilului să adoarmă cu biberonul în gură favorizează apariţia cariei. Nu obişnuiţi copilul cu biberonul în gură în timp ce merge, se joacă. Când veţi plimba copilul prin parc şi i se face sete, opriti-vă un minut şi daţi-i biberonul pe loc.
Este important de ştiut că după ce copilul depăşeşte perioada de sugar, biberonul nu mai este necesar. Este bine să examinaţi în fiecare zi dinţişorii bebeluşului pentru a observa din timp apariţia cariei.

Semnul iniţial al cariei de biberon îl reprezintă apariţia unor pete albicioase pe incisivii de lapte maxilari (de sus), urmând să se extindă asupra caninilor şi molarilor de lapte. Putem vorbi atunci deja de carii grave, care evoluează rapid. Totuşi, caria de biberon provoacă dureri numai atunci când cariile au avansat foarte mult. Părinţii nu observă din timp aceste modificări de smalţ precum petele şi consideră că vor dipărea o dată cu schimbarea dinţilor de lapte. Fapt total fals, deoarece cariile de biberon afectează dezvoltarea dentiţiei definitive.

VN:F [1.2.2_602]
Rating: 0.5/5 (1 vote cast)
Share on Facebook