Arhivă pentru ‘Nutritie’ categorie

Nu fi ignorant! Informeaza-te despre obezitate

28.06.2010

copil obez

Ştim cu toţii că oamenii au prejudecăţi atunci când vine vorba de persoanele cu venituri modeste sau de cele cu o situaţie materială precară.

Deşi, în mare parte, ele sunt cele mai predispuse în a se îmbolnăvi din cauza unei lipse de informare corecte, totuşi specialiştii au dovedit că ignoranţa persistă şi în rândul celor care ar avea suficiente posibilităţi sau resurse de a avea grijă de sănătatea lor. Cel puţin aşa se întâmplă în cazul obezităţii, una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă umanitatea în momentul de faţă.

Prof. univ. dr. Constantin Ionescu-Târgoviște de la Institutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice spune într-un articol publicat pe SănătateaTV.ro că “în România, nu există o departajare atât de clară a  obezităţii între persoanele sărace, care au venituri modeste şi cele care au venituri mai mari. Aici e vorba de mentalitate, pentru că nu se conştientizează suficient riscurile obezităţii”.

Spre deosebire de Franţa, unde obezitatea cunoaşte un grad ridicat în rândul persoanelor sărace, la noi, aşa cum reiese şi din declaraţia Prof. univ. dr. Ionescu-Târgovişte, obezităţii nu i se acordă încă importanţa necesară. De ce ne mai mirăm că această boală atinge cote alarmante, când gradul de ignoranţă este atât de ridicat?

VN:F [1.2.2_602]
Rating: 3.9/5 (5 votes cast)
Share on Facebook

Spune-mi ce grupa de sange ai ca sa-ti spun ce sa mananci

24.06.2010

alimentatie pentru cele 4 grupe sanguine

Te-ai gândit vreodată că e foarte important să consumi alimente în funcţie de grupa ta sanguină? Ştiai că grupele sanguine s-au dezvoltat în perioade diferite ale istoriei umanităţii, iar pentru a-ţi menţine sănătatea şi vitalitatea e bine să mănânci ceea ce strămoşii tăi cu aceeaşi grupă de sânge au mâncat?

Dacă ţi se pare puţin ciudat, pune acest fapt pe seama teoriei dezvoltate de medicul american Peter D’Adamo. El a dezvoltat o dietă care subliniază importanţa modului în care organismul nostru reacţionează la diferiţi nutrienţi. Mai mult decât atât, dieta propusă de el ajută organismul să digere şi să absoarbă alimentele mai eficient, contribuind la scăderea în greutate.

Teoria lui are la bază trei categorii de alimente: benefice, neutre şi de evitat.

Iată ceea ce ar trebui să mâncaţi conform “formulei” lui Peter D’Adamo:

Grupa sanguină 0 (Vânătorul)

Alimente benefice: carne (inclusive roşie), fructe şi legume

Alimente neutre: ouă, nuci

Alimente de evitat: produse lactate, cereale, pâine, paste făinoase, orez.

Grupa sanguină A: (Cultivatorul)

Alimente benefice: legume, fructe, fasole, soia

Alimente neutre: nuci, seminţe, cereale, paste făinoase, orez

Alimente de evitat: carne, produse lactate, grâu în cantităţi excesive

Grupa sanguină B: (Nomadul)

Alimente benefice: peşte şi lapte, fructe, legume, cereale, carne.

Alimente neutre: carne de vita sau de curcan

Alimente de evitat: porumb, grâu, linte, arahide, seminţele de susan

Grupa sanguină AB: (Enigmaticul)

Alimente benefice: produse lactate, legume verzi

Alimente neutre: alimente marine

Alimente de evitat: carne roşie, porumb, unele tipuri de seminţe

Peter D’Adamo recomandă şi exerciţiile fizice pentru reuşita regimului propus de el.

VN:F [1.2.2_602]
Rating: 4.2/5 (7 votes cast)
Share on Facebook

Dieta Weight Watchers

24.07.2008

Dieta Weight Watchers este una dintre cele mai utilizate metode de scădere în greutate. Apărut în anii 1960, a schimbat modul în care ar trebui abordată scăderea în greutate. Se slăbeşte în funcţie de persoană, cca. 10 kg în 8 luni. Cu toate că este un regim hipocaloric, alimentaţia este echilibrată şi nu prezintă riscul unor carenţe. Se bazează mai mult pe moderaţie şi nu pe interdicţie.

Principiul Weight Watchers este împărţirea mâncărurilor în funcţie de puncte (NU de calorii). Multe mâncăruri au 0 puncte şi pe acestea le poţi savura cât de mult şi des îţi doreşti. În primul rând, programul urmăreşte scăderea in greutate şi abia apoi menţinerea siluetei. În acest fel se încearcă eliminarea efectului Jo-Jo. Cu 20 puncte eşti pe drumul cel bun. Prin Weight Watchers nu este nevoie să numeri caloriile sau cantitatea de grăsime a alimentelor. În acest caz totul se reduce la de puncte. Aveţi voie 22 puncte/zi, 30 puncte bonus/săptămână. Beţi zilnic cel puţin 6 pahare de apă. Mâncaţi 5 porţii de legume/fructe şi 2-3 porţii de lactate.

Dieta Weight Watchers este o dietă care poate fi ţinută pe termen lung, propunând schimbarea stilului de alimentaţie, care aduce cu sine şi scăderea ponderală, fără recastigarea ulterioară a kilogramelor pierdute. Pierzi în medie cam 1 kilogram pe săptămână. Alimentele sunt împărţite în 3 categorii de culori, iar fiecărui aliment îi este atribuit un număr de puncte. Weight Watchers presupune un regim de viaţă ce combină alimentaţia hipocalorica cu sportul, dar şi existenţa unui grup de suport, de sprijin cu care puteţi schimbă experienţe. Ideea centrală a programului este moderaţia, mai degrabă decât interdicţia. Regimul alimentar iniţial a fost bazat, în principal, pe împărţirea alimentelor, în 3 grupe (roşu, portocaliu şi verde), după valoarea lor calorică.

Alimentele cu cele mai puţine calorii sunt cele “verzi” , (fructele şi legumele), care pot fi consumate în orice cantitate, în fiecare zi.
Alimentele “portocalii”, (carnea, peştele, lactatele, pâinea, cerealele, legumele uscate) au o valoare calorică moderată şi trebuie consumate cu atenţie. Astfel, ele pot fi mâncate zilnic, dar nu mai mult de 10 porţii (porţiile sunt definite în cadrul dietei).
Alimentele “roşii”, (ciocolata, produsele de patiserie, vinul, mezelurile grase) sunt cele care se consumă cu atenţie, porţiile permise fiind alocate pentru o săptămână. Fiecare persoană care se înscrie în program are alocat un număr de puncte zilnice în care trebuie să se încadreze (depinde de greutatea persoanei, de greutatea dorită şi de durată regimului).

Pe parcursul regimului, fiecare aliment consumat se notează într-un carneţel special. Regimul trebuie să fie în permanenţă echilibrat, combinând toate categoriile de alimente, conform piramidei alimentare. Sistemul cu numere de puncte este imbatabil. Pentru a slăbi trebuie să consumi pe zi 20-23 de puncte, în funcţie de vârstă, ocupaţie şi sex. Prin sport poţi “şterge” punctele consumate în plus într-o zi. Un punct slab al acestei diete este costul relativ ridicat.

Un studiu publicat de Asociaţia Medicale Americane a scos în evidenţă faptul că cei care au urmat programul Weight Watchers timp de 2 ani au reuşit să piardă în jur de 6 kg. Cei care au participat la cel puţin 78% din întâlnirile săptămânale au pierdut în medie 11 kg dupa 2 ani de urmare a regimului. Pentru cei care nu sunt încă obezi, dar care trec printr-o fază de creştere a greutăţii sau au un istoric familial legat de probleme de sănătate din cauza greutăţii, programul de puncte WW poate avea efecte benefice asupra stării generale de sănătate.

Exemple de puncte din alimente:
-0 puncte – Salata şi toate legumele
-3 puncte-30 g brânza. Poate fi consumată ca şi gustare
-3 puncte – 100 grame de salam.
-0 puncte – Para şi majoritatea fructelor
-3 puncte – e bucăţele de ciocolată.
-1,5 puncte-Cola 200 ml = 1,5 puncte
-1,5 puncte – 1 pahar de şampanie.
-pâine 2 puncte
-croissant, 70 g 8,5 puncte
-covrig, 70 g 3 puncte
-pâine integrală, 60 g 2 puncte 1 felie
-cornflakes, 20 g 1 punct
-gris, 10 g (=1 lingură), negatit 0,5 puncte
-făina albă, 10 g (=1 lingură) 0,5 puncte
-Müsli fără zahăr, 10 g (=1 lingură) 0,5 puncte
-orez fiert, 20 g (=1 lingură) 0,5 puncte
-făina de mălai, 10 g (=1 lingură) 0,5 puncte
-îngheţata, 50 g 2,5 puncte
-bomboana cu zahăr, 1 buc 0,5 puncte
-bomboana fără zahăr, 3 buc 0,5 puncte
-ciocolată, 7 g 1 punct
ULEIURI ŞI GRĂSIMI (1 linguriţă, 5 g, dacă nu scrie altceva)
-unt 1 punct
-unt degresat 0,5 puncte
-maioneza 1 punct
-margarina vegetală 1 punct
-margarina vegetală degresata 0,5 puncte
-untura de porc 1,5 puncte
-ulei vegetal 1 punct
CARNE ŞI MEZELURI (1 felie, 20 g, dacă nu scrie altceva)
-miel, 125 g negatit 3 puncte
-cotlet de miel, 80 g negatit 4 puncte
-ficat, 100 g negatit 2,5 puncte
-pateu de ficat, 15 g (=1 lingură) 1,5 puncte
-carne tocată de vită, 30 g negatit 1,5 puncte
-Beefsteak, 140 g negatit 4,5 puncte
-carne grasă de vită, 125 g negatit 4,5 puncte
-carne slabă de vită, 125 g negatit 3 puncte
-salam 2 puncte
-şuncă fără grăsime, fiartă, 40 g 1 punct
-filet de porc, 150 g negatit 3 puncte
-cotlet de porc, 150 g negatit 4 puncte
-carne slabă de porc, 150 g negatit 3 puncte
-carne grasă de porc, 125 g negatit 6 puncte
-carnat de porc, 100 g 8,5 puncte
-mezeluri “slabe” 1 punct
-pui la grătar, cu piele, gătit, 370 g 12,5 puncte
-pui la grătar, fără piele, gătit, 280 g 5 puncte
-rată cu piele, 150 g negatit 5,5 puncte
-gâscă, 150 g negatit 13,5 puncte
-ficat de pasăre, 100 g negatit 2,5 puncte
-carne de pui, 120 g negatit 2 puncte
-ton în conservă (nu în ulei)-2 pct/100g
-ton în conservă ulei-4 pct/100g
-ton proaspăt-3 pct/100g
-păstrăv-3 pct/120g
-păstrăv afumat-2 pct/120g
• Punctajul pentru o zi:
1. până la 70 kg………………18 puncte
2. 71 kg-80 kg……………….20 puncte
3. 81 kg-90 kg……………….22 puncte
4. 91 kg-100 kg……………..24 puncte
5. peste 100 kg………………..26 puncte
• Sport (30 minute):
1. dans-2 pct.
2. aerobic-3 pct.
3. jogging-5 pct.
4. înot-4 pct.
5. mersul pe jos-4 pct.
6. yoga-2 pct.
7. urcatul scărilor-5 pct.

VN:F [1.2.2_602]
Rating: 3.0/5 (2 votes cast)
Share on Facebook

Cerealele integrale benefice pentru menţinerea siluetei

24.07.2008

Ce sunt cerealele integrale? Bobul integral reprezintă întreaga parte comestibilă a cerealelor şi este alcătuit din: germenul (partea interioară), endospermul (stratul din mijloc) şi coaja (stratul exterior). Spre deosebire de cerealele rafinate care conţin doar endospermul, cele integrale cuprind întreaga parte comestibilă a cerealelor.

Studiile clinice arată că persoanele care consumă zilnic alimente ce conţin cereale integrale, ca parte unei alimentaţii echilibrate şi a unui stil de viaţă sănătos, au o probabilitate mai mică de a înregistra în timp creşteri în greutate.

Incidenţa obezităţii în rândul celor care consumă trei sau mai multe porţii de cereale integrale pe zi este mai scăzută. “Obezitatea constituie astăzi o problemă importantă de sănătate publică. Datorită conţinutului de fibre, cerealele integrale ajută la prevenirea obezităţii, întrucât înlocuiesc alimente cu densitate calorică mare şi scad aportul energetic, producând astfel o scădere în greutate. De asemenea, datorită capacităţii crescute de absorbţie a apei, prin creşterea volumului alimentelor ingerate, se produce o senzaţie de saţietate precoce. Femeile care consumă mai multe cereale integrale au o greutate corporală mai apropiată de cea optimă”, a explicat conf. dr. Gabriela Radulian de la Institutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice “Nicolae Paulescu”.

Aportul caloric crescut este una dintre cele mai frecvente cauze ale obezităţii. De asemenea, mesele rare (una – două pe zi), dar bogate în calorii, reprezintă un factor de risc. De cele mai multe ori, persoanele care suferă de obezitate sar peste mesele din timpul zilei, deşi ziua este încărcată de eforturi şi stres, iar seara, au un consum alimentar necontrolat, cu un consum crescut de alimente în timp scurt. În plus, abaterile de alimentaţia sănătoasă şi consumul exagerat de alcool se fac de multe ori la sfârşitul săptămânii.

“Un plus caloric de 100 – 200 kcal pe zi produce, în 5-10 ani un câştig ponderal de 12 -18 kg. Dacă la acesta se mai adaugă şi sedentarismul, riscul apariţiei obezităţii este şi mai mare. Studiile epidemiologice susţin recomandarea cerealelor integrale, datorită valorii lor nutritive, pentru profilaxia obezităţii”, susţine conf. dr. Radulian.

Nutriţioniştii recomandă să consumaţi cel puţin trei porţii de alimente cu conţinut de cereale integrale pe zi. Normele de alimentaţie din Statele Unite, care se bazează pe cele mai recente studii ştiinţifice şi medicale, recomandă să consumaţi trei sau chiar mai multe porţii de alimente pe bază de cereale integrale pe zi. Cel putin jumătate din raţia zilnică de cereale trebuie să fie alcătuită din cereale integrale.
O porţie consistentă de cereale integrale în fiecare dimineaţă conţine vitaminele B, E şi antioxidanţii în care este bogat germenul, carbohidraţi şi proteine din membrana interioară şi fibre, complexul de vitamine B şi minerale, aflate în membrana exterioară.

Consumul de cereale integrale vă ajută să vă menţineţi o greutate corporală sănătoasă. Studiile arată că persoanele care consumă cereale integrale zilnic, ca parte a unui stil de viaţă sănătos şi a unei alimentaţii sărace în grăsimi, sunt mai puţin expuse riscului de a creşte, în timp, în greutate şi pot chiar pierde kilogramele în plus, în cazul în care consumă 6-10 porţii de cereale integrale pe zi. Deoarece sunt sărace în grăsimi şi au un conţinut ridicat de fibre şi carbohidraţi complecşi, cerealele integrale vă oferă o senzaţie de saţietate mai mult timp, ceea ce vă ajută să nu fiţi tentaţi să luaţi gustări între mese.

VN:F [1.2.2_602]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Share on Facebook

Pericolul de obezitate la copii

24.07.2008

Copiii trec prin perioade în care sunt mai sensibili la pericolul reprezentat de obezitate către vârsta de 3 luni şi după 3 ani, vârste la care organismul poate crea predispoziţii spre o viitoare supraponderabilitate, conform unui studiu realizat de cercetători francezi şi publicat în numărul din luna iunie al revistei American Journal of Clinical Nutrition.

În cadrul studiului s-a ajuns la concluzia că diferitele perioade ale copilăriei nu prezintă acelaşi risc de a suferi de obezitate la adolescenţă. Două perioade însă sunt de o importanţă crucială pentru viitorii adolescenţi în ceea ce priveşte masa corporală – primele trei luni din viaţă şi apoi perioada de imediat după împlinirea vârstei de 3 ani.
Între vârsta de 2 şi 3 ani “viteza cu care organismul copiilor câştigă în greutate nu are nici o relevanţă pentru masa corporală ulterioară, de la vârsta adolescenţei.

Conform acestui studiu, pentru băieţi, viteza de creştere la vârsta de 3 luni este legată de masa corporală ulterioară dar şi de dezvoltarea masei musculare. De cealaltă parte, la fete, o creştere rapidă la această vârstă are corespondenţă ulterioară doar în creşterea masei de ţesut gras.
Conform unui alt studiu american, copiii din mame care au luat mai mult în greutate în perioada de sarcină, întâmpină un risc crescut de a prezenta un exces de greutate la vârsta de 7 ani.

Cauzele obezităţii sunt complexe şi includ factori genetici, biologici, comportamentali şi culturali. La bază obezitatea apare atunci când o persoană mănâncă mai multe calorii decât arde. Dacă un părinte este obez, există o şansă de 50% ca şi copiiii săi să devină obezi. Dacă ambii părinţi sunt obezi copilul are o şansă de 80% să fie obez. Deşi există anumite afecţiuni medicale care produc obezitatea, mai puţin de 1% dintre obezităţi sunt produse de probleme fizice.

Obezitatea la copil si adolescent poate fi legată de:
- obiceiuri alimentare proaste
- mâncatul în exces
- lipsa de exerciţiu fizic
- istoric familial de obezitate
- boli medicale endocrine sau neurologice
- medicaţie de tip steroizi, medicaţie antipsihotică, etc
- evenimente de viaţă stresante
- probleme cu familia şi colegii
- stima de sine scazută
- depresia sau alte probleme emoţionale

Indicele de greutate corporală poate determina gradul de obezitate la copii. Indicele de greutate corporală al unui copil sau adolescent se obţine prin împărţirea greutăţii la înălţime. Noile valori ale indicelui de greutate acceptate pe plan internaţional ca limită inferioară pentru obezitate sunt:

- 20.09 pentru băieţi şi 19.81 pentru fete, la vârsta de 2 ani
- 19.30 pentru băieţi şi 19.17 pentru fete, la vârsta de 5 ani
- 24.00 pentru băieţi şi 24.11 pentru fete, la vârsta de 10 ani
- 28.30 pentru băieţi şi 29.11 pentru fete, la vârsta de 15 ani
- 30 atit pentru băieţi, cât şi pentru fete, la vârsta de 18 ani sau mai târziu.

Apariţia obezităţii se datorează faptului că nivelul de activitate fizică este în continuă scădere. Foarte mulţi copii preferă să petreacă ore întregi în faţa televizorului sau în faţa calculatorului, în defavoarea practicării unui sport.
Un dispozitiv de monitorizare care reduce cu 50% timpul petrecut în faţa televizorului şi a computerului îi poate ajuta pe copiii supraponderali să mănânce mai puţin şi să piardă în greutate, conform unui nou studiu. Dispozitivul a fost testat în cadrul mai multor experimente, el dând rezultate fără a crea conflicte prea mari între părinţi şi copii. Numeroase studii precedente au demonstrat că tinerii din întreaga lume industrializată cresc nesănătos în greutate, lucru cauzat de stilul de viaţă sedentar, de alimentaţia tip fast-food şi de reclamele de la televizor care îi îndeamnă să mănânce dulciuri şi să bea băuturi carbogazoase. Alte studii au constatat o legătură directă între obezitate şi timpul petrecut în faţa televizorului.
Cercetători din cadrul Universităţii din New York au dorit, astfel, să vadă dacă un dispozitiv creat pentru limitarea perioadei de vizionare TV îi poate ajuta pe copii. Cei 70 de subiecţi monitorizaţi, cu vârste între patru şi sapte ani, aveau obiceiul de a petrece cel puţin 14 ore pe săptămână la televizor sau în faţa monitorului. Dispozitivul a fost ataşat televizoarelor şi computerelor a aproximativ 50% dintre micuţi, astfel încât timpul pierdut astfel să fie redus cu jumătate. Copiii din acest grup au fost nevoiţi să introducă un cod de acces pentru a se uita la TV sau a se juca pe computer. Când timpul care le era alocat se epuiza, aparatele încetau să mai funcţioneze.

Rezultatul a fost ca, după doi ani, 30% dintre aceştia au scăzut considerabil în greutate, fără a se constata însă o intensificare a activităţii fizice. Explicaţia ar putea consta în reducerea momentelor în care copiii mâncau haotic, în timp ce se uitau la televizor, sau a consumării de alimente intens promovate în spoturile publicitare.

O altă încercare de a combate obezitatea la copii este propunerea Comisiei Europeane de a distribui gratuit fructe în şcoli pentru încurajarea bunelor obiceiuri alimentare în rândul elevilor, astfel încât aceştia să nu devină supraponderali. Circa 22 de milioane de copii din spaţiul Uniunii Europene sunt supraponderali, dintre care cinci milioane sunt obezi, iar acest număr ar urma să crească cu 400.000 în fiecare an.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă un consum net zilnic de 400 de grame de fructe şi legume de persoană. Majoritatea europenilor nu ating acest obiectiv. Consumul este în scădere, în special în rândul tinerilor. Experţii coincid asupra faptului că o alimentaţie sănătoasă poate juca un rol fundamental în reducerea fenomenului obezităţii şi a riscului ca, la o vârstă mai avansată, să apară grave probleme de sănătate precum bolile cardiovasculare şi diabetul.

Iată câteva măsuri care pot fi preventive, dar si curative care pot ajuta copilul predispus la obezitate:
- Limitarea consumului de lichide carbogazoase îndulcite
- Evitarea alimentaţiei de tip fast-food.
- Micşorarea porţiilor consumate la fiecare masă, astfel se micşorează şi numărul de calorii.
- Copiii nu trebuie să fie fortaţi să “cureţe farfuria”.
- Încurajarea activităţii fizice zilnice: plimbări cu părinţii sau bunicii, joaca afară din casă, mersul pe bicicletă, practicarea sporturilor în echipă.
- Limitarea timpului acordat televizorului şi calculatorului şi evitarea consumului de alimente în timpul acestor activităţi.
- Comunicarea şi discuţiile referitoare la alimentaţia sanatoasa. Parintele trebuie să fie un model pentru copil prin modul sănătos de alimentaţie şi prin activitatea fizică zilnică.

VN:F [1.2.2_602]
Rating: 2.8/5 (2 votes cast)
Share on Facebook

Ceasurile biologice ale corpului nostru

24.07.2008

Medicina avansează, femeile şi bărbaţii în Occident sunt din în ce mai longevivi şi ceea ce nu ne omoară ne face mai puternici: în esenţă, trebuie să treacă ceva vreme înainte de a avea părul cărunt şi vârsta care înaintează. Totuşi, problema este că nu îmbătrânim treptat, dimpotrivă. Într-adevăr, unele dintre organele noastre se sprijină în cârjă mult înaintea noastră, notează autorul unui articol inserat în La Stampa, via Rompres.

Este cazul creierului, care începe să îmbătrânească încă de la vârsta de 20 de ani. Dacă toţi, la naştere, pornesc cu aproximativ 100 de miliarde de neuroni, la 40 de ani pierd chiar şi 10.000 de neuroni pe zi, fapt ce provoacă probleme de memorie şi de coordonare a mişcărilor. Dar ceea ce afectează mai mult capacitatea noastră cerebrală, după cum subliniază Wojtek Rakowicz, neurolog la Imperial College din Londra, este reducerea sinapselor, adică a conexiunilor dintre celulele cerebrale.

Un alt organ care, din nefericire pentru noi, începe să ne lase repede sunt plămânii. Deja la vârsta de 20 de ani apar primele simptome de reducere a capacităţii pulmonare: dacă, în medie, la 30 de ani un om reuşeşte să respire cu o singură gură de aer peste un litru de aer, la 70 de ani ”va înghiţi” numai o jumătate de litru. Respiraţia devine mai scurtă de la 40 de ani, şi chiar pielea începe să piardă din elasticitate – ‘netezind’ calea primelor riduri – în jurul vârstei de 25 de ani. Din fericire, primele semne se observă de obicei în jurul vârstei de 35 de ani, cu excepţia cazurilor în care se exagerează cu fumatul şi cu bronzatul.

Aceeaşi soartă o au muşchii, ”care – explică profesorul Roberts Moots – se regenerează şi se deteriorează în permanenţă la vârsta tinereţii”. În jurul vârstei de 30 de ani, însă, aspectul degenerativ este de obicei ”preponderent”, iar când se atinge pragul vârstei de 40-50 de ani, bărbaţii şi femeile pierd între 0,5 şi 2 la sută din masa musculară (în funcţie de stilul de viaţă).

Creierul ”durează” însă ceva mai mult şi începe să dea semne de ”declin” pe la 35 de ani. La 40 de ani este rândul sânilor. Dar sunt numai consideraţiuni de tip estetic: de pildă, cancerul la sân nu depinde de vârstă. ”Deşi – spune Gareth Evans, expert la St.Mari’S Hospital din Manchester – odată cu vârsta, celulele noastre sunt afectate iar îmbătrânirea genelor poate deschide calea tumorilor”.

Părul (30 de ani), oasele (35 de ani) şi dinţii (40 de ani) fac parte în schimb din acel grup care începe să îmbătrânească relativ repede, dar nu prea, şi prezintă puternice deosebiri de la persoană la persoană. Iar zicala populară ”ochiul nu vede, inima nu suferă”, ar putea trece de-a dreptul ca un mecanism fizic, demonstrând faptul că proverbele au întotdeauna un sâmbure de adevăr. Într-adevăr, ochii şi inima îmbătrânesc de la 40 de ani. Mai mult, un studiu efectuat de ”Lloyds Pharmacy Found” a relevat că în Marea Britanie, persoanele, în medie, au o vârstă cardiacă mai mare cu 5 ani faţă de vârsta lor anagrafică din cauza lipsei de activitate fizică şi a grăsimilor în exces.

Campion de longevitate este în schimb ficatul, care îşi arată primele semne de oboseală mult după noi: la 70 de ani. ”Celulele sale au o capacitate extraordinară de a se regenera – explică David Lloyd, chirurg la Leicester Royal Infirmary -. Dacă un donator nu bea, nu consumă droguri şi nu a suferit infecţii, este posibil chiar să se transplanteze ficatul unui om de 70 de ani unui pacient de 20”.

Ultimul tabu care cade este următorul: longevitatea mai mare a fertilităţii masculine. Ceasul biologic – potrivit unui studiu efectuat la Centrul de Fecundare Artificială din Eylau – există chiar şi pentru bărbaţi şi începe să ticăie cu insistenţă spre vârsta de 35 de ani: calitatea spermei, la vârsta aceea, începe să scadă iar probabilităţile de a duce la o întrerupere de sarcină nedorită, indiferent de vârsta propriei consoarte, cresc substanţial. Un studiu francez care a vizat un eşantion de peste 12.000 de cupluri implicate în tratamente de fertilizare a scos la iveală faptul că sansele ivirii unei sarcini cresc considerabil în cazul în care bărbatul are peste 35 de ani. Conform BBC, cercetătorii francezi au găsit şi cauza, care pare să fie deteriorarea moleculelor de ADN din lichidul seminal.

Fiecare dintre noi are două vârste. Una anagrafică, în mod inexorabil confirmată de buletinul de identitate, şi una biologică, determinată de modificările structurale şi funcţionale pe care le suferă organismul nostru de-a lungul anilor. Modificări ce pot fi de dimensiuni diferite de la subiect la subiect: foarte accentuate la unii, mult mai puţin la alţii, cu rezultatul că la subiecţii de aceeaşi vârstă anagrafică, la un moment al vieţii, va fi foarte diferit procesul de îmbătrânire şi, prin urmare, şi aspectul fizic şi starea funcţională.

Gena p53, localizată pe cromozomul 17, este cea care declanşează evenimente ce duc la apoptoză, adică la sinuciderea programată a celulelor, după ce şi-au desfăşurat propria misiune. Totuşi, desfăşurarea naturală a unui astfel de program este condiţionată de o infinitate de factori externi, mulţi dintre aceştia determinaţi de stilul de viaţă. Se întâmplă astfel ca fumul de ţigară, alimentarea incorectă, consumul în exces de băuturi alcoolice, obezitatea, nepracticarea unei activităţi fizice regulate, stressuri repetate şi prelungite, viaţa în mediu poluat – toate acestea ne împing în mod iremediabil spre o îmbătrânire precoce şi distrugem astfel o bună parte din viaţa noastră.

Reiese de aici că fiecare dintre noi este responsabil pentru o bună parte a propriei vârste biologice. Dar acest lucru poate fi oare evaluat în mod corect? Nu este simplu. Trebuie analizate diferitele caracteristici (metabolice, hormonale, psihologice, imunologice, până la entitatea stresului oxidant şi funcţionalităţii sexuale), comparându-le cu cele, calculate stastistic, a mii şi mii de persoane, de orice vârstă. Dar pot fi efectuate şi mici experienţe, ca de pildă aceea de a evalua gradul de tinereţe a propriei pieli, ridicând timp de cinci secunde cu două degete o cută de piele de pe dosul palmei, să-i dăm drumul şi să vedem în câte secunde îşi revine la normal, sau să cronometrăm cât timp reuşim să stăm într-un picior.

VN:F [1.2.2_602]
Rating: 3.8/5 (4 votes cast)
Share on Facebook

Vegetarianism. Beneficii şi riscuri

11.07.2008

Dieta vegetariană este pentru majoritatea oamenilor o schimbare temporară în meniul zilnic, dar pentru unii oameni dieta vegetariană este un stil de viaţă.

Vegetarianismul este un termen general, care reuneşte mai multe tipuri de regim. Ceea ce e comun şi foarte cunoscut este că vegetarienii sunt acele persoane care refuză să mănânce carne. Motivele sunt multiple: etică, religie, stil de viaţă, sănătate, modă, respectul faţă de viaţa animalelor, criza alimentară globală, Prin dieta vegetariană se înţelege, în general, consumul de cereale, oleaginoase, multe fructe şi legume.

Regimurile vegetariene pot fi împărţite în 5 categorii:

1. Regimul vegetarian: este vegetarianismul împins la extrem, fiind eliminate toate produsele de origine animală, este regimul vegetal pur. Proteinele sunt de origine vegetală, aduse în alimentaţie prin consumul de mazăre, năut, fasole, dar şi legume verzi, fructe şi uleiuri vegetale, cereale, legume şi fructe uscate. Vegetalianismul este foarte drastic, nepermiţând consumarea niciunui aliment provenit de la animale, inclusiv mierea, gelatina sau praful de ouă de la spaghete. Vegetalianismul sau veganismul este adoptat de către cei care acuză exploatarea animalelor şi deci se interzice, de asemenea, purtarea oricărui produs care are provenienţă animală: încălţăminte, haine din lână sau piele. Veganii nu cumpară nici produse cosmetice care conţin ingrediente testate pe animale.

2. Regimul ovo-lacto-vegetarian: nu se pot consuma produse animale în afară de ouă, lapte, brânză şi alte produse lactate. Aceasta este cea mai întâlnită formă de vegetarianism în Europa şi America.

3. Regimul lacto-vegetarian: la fel ca şi în regimul de mai sus, nu se pot consuma produse animale, dar nici ouă, ci doar vegetale şi produse lactate. Aceasta formă de vegetarianism este foarte răspândita în India.

4. Regimul ovo-vegetarian: pe lângă vegetale se consumă şi ouă, dar fară alte produse din carne sau de origine animală ca lactatele.

5. Regimul pesco-vegetarian: nu se consumă carne, numai vegetale, produse de origine animală (ouă, lactate) şi peşte.

Aceste regimuri sunt unele destul de dezechilibrate, dar cel mai periculos este departe cel vegetarian, pentru că organismul este total lipsit de proteine de calitate superioară, cum sunt cele animale. Toate aceste regimuri antrenează carenţe importante de vitamina D, B12, calciu, fier, iod, zinc, ale căror repercusiuni sunt diminuarea masei musculare, oboseală, crampe musculare, insomnii.

Proteinele sunt indispensabile organismului nostru, iar principalele surse de proteine rămân carnea şi peştele. Există şi proteine vegetale care pot compensa în parte absenţa cărnii. Dar proteinele vegetale sunt mult mai sărace sau nu conţin deloc aminoacizi esenţiali, deosebit de importanţi pentru organism. Singurii aliaţi ai vegetarienilor care permit acumularea de proteine sunt produsele lactate şi derivaţii de cereale (pâine, făină, paste, orez, griş), ouăle, legumele uscate (fasolea uscată şi mazărea).

În ceea ce priveşte fierul, e adevarat că alimentul cel mai bogat în fier este carnea rosie, însă se găseşte şi în unele vegetale precum seminţe de soia şi cereale. Problema dietei vegetariene apare mai degrabă la depozitarea fierului. Dietele vegetariene conţin în mod tipic nivel de fier similar cu cele non-vegetariene, dar acestea au biovalabilitate scăzută faţă de fierul din surse de carne. Fierul din vegetale se absoarbe şi se metabolizează mai greu decât cel din carne. Pentru a remedia cât de cât acest neajuns, trebuie să se consume alimente bogate în vitamina C (cereale, lapte de soia, spanac, seminţe de susan, broccoli).
Singurul avantaj pe care aceste regimuri îl au, născute din dorinţa de a mânca sănătos şi a preveni diferite boli, este că diminuează riscul apariţiei unor afecţiuni precum hipercolesterolemia, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială şi cancerul de colon. Dietele vegetariene vestice sunt, în mod tipic, crescute în carotenoide, dar relativ scăzute în acizi graşi şi vitamina B12. Deoarece această vitamină se regăseşte în principal în carne, lactate şi ouă, “veganii” trebuie să o ia din alte surse, precum suplimentele alimentare sau cereale cu adaos de vitamine. Lipsa vitaminei B12 poate duce la afecţiuni ireversibile ale sistemului nervos.

Vegetarienii stricţi pot avea insuficienţă de vitamina B şi calciu dacă nu mănâncă destule alimente precum verdeţuri, plante frunzose sau tofu. Nivele crescute de fibră, acid folic, vitamina C şi E, şi magneziu, precum şi consumul scăzut de grăsimi saturate sunt toate beneficii ale dietei vegetariene. Vegetarienii au un nivel mai mic al colesterolului decât cei care mănâncă carne, iar bolile de inimă nu sunt răspândite în acelaşi grad printre vegetarieni.

Dietele vegetariene contribuie la ameliorarea sănătăţii diabeticilor, este concluzia unui studiu american. Diabeticii care au o dietă lipsită de produse pe bază de carne şi lactate slăbesc, iar nivelul de zahăr din sânge scade.
Un alt motiv invocat de vegetarieni este faptul că animalelor din fermele industriale le sunt administraţi hormoni de creştere pentru a spori producţia. Acesti hormoni ajung apoi în organismul consumatorului, pe lângă alte substanţe chimice precum acidul uric ori antibioticele.
Datorită uşurintei traiectului alimentar şi a eliminării toxinelor conţinute în produsele de origine animală, vegetarienii obosesc mai puţin, sunt capabili de efort mai susţinut, dorm mai uşor.

Pe de altă parte, de curând, subiectul vegetarianismului a fost extrem de dezbătut şi controversat. Cazul unei fetiţe de 12 ani, adeptă a vegetarianismului extrem, a fost internată, în Scoţia, pentru rahitism. Rahitismul, o boală care duce la curbarea coloanei şi la fracturi osoase, este cauzat de lipsa de vitamina D. Vitamina D are un rol esenţial în dezvoltarea sistemului osos la copii. Uleiul de peşte este o sursă foarte bună de vitamina D, însa vegetarienii extremi o pot obţine doar din cereale cu adaos de vitamine sau din margarină, ceea ce nu este deloc suficient.

Regimurile vegetariene nu sunt recomandate pentru copiii care nu au trecut de pubertate. Trebuie să aştepte să se dezvolte fizic şi abia apoi să decidă dacă vor să adopte acest stil de viaţă sau nu. Pentru a se dezvolta, muşchii au nevoie de proteine din peşte, pui sau vită slabă, iar scheletul are nevoie de calciu.

Un alt caz a fost constatat de medicii francezi în urma decesului unei fetite de 11 luni, ai cărei părinţi erau vegetarieni. Cauza decesului a fost stabilită imediat: malnutriţia. Fetiţa cântarea doar 5,7 kilograme, faţă de opt kilograme greutatea normală pentru un copil de 11 luni. Regimul vegetarian nu este deloc recomandat femeii gravide, aceasta are nevoie de o dietă cât mai echilibrată, cu produse din absolut toate grupele alimentare, pentru ca organismul ei să-şi ia toate nutrientele necesare creşterii şi dezvoltării unui copil sănătos. Acelaşi raţionament se aplică şi în cazul mamelor vegetariene care alaptează. Copiii sunt foarte vulnerabili la deficienţele nutriţionale.

Conform The Independent, o treime dintre vegani prezintă un nivel foarte scăzut al vitaminei B12, riscând afecţiuni ale coloanei vertebrale sau ale inimii. Mamele “vegane” care nu iau vitamina B12 pot cauza sugarului afecţiuni cerebrale. Lipsa laptelui, deci a calciului, cauzează oase fragile şi fracturi, însă “veganii” pot apela la alte surse de calciu precum laptele din soia.

Sfatul nostru este să vă informaţi foarte bine asupra beneficiilor şi riscurilor dietei vegetariene înainte să adoptaţi acest stil de viaţă. Motivaţia trebuie să fie solidă, şi este crucial să ştii cum să combini felurile de mâncare, astfel încat să beneficiezi de toţi nutrienţii necesari unei bune funţionări a organismului.

VN:F [1.2.2_602]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Share on Facebook

Alimentatia si grupa sangvina

27.06.2008

Peter D`Adamo a fost iniţiatorul teoriei dietei corecte în funcţie de grupa sangvină. Conform acestei teorii, în funcţie de grupa de sânge pe care o aveţi, puteţi decide ce alimente puteţi consuma pentru a vă menţine sănătoşi şi în forma fizică maximă. Cheia pentu a fi sănătoşi stă în evitarea lectinelor, nişte molecule de proteine carbohidrate. Lectinele din mâncare sunt caracteristice fiecărei grupe sangvine, iar dacă apare vreo incompatibilitate, lectina poate aglutina celulele şi cauza neplăceri în corp.

Dr. D`Adamo a identificat tipurile de mâncare care sunt cele mai potrivite pentru fiecare grupă sangvină. Semnificaţia grupelor sangvine rezidă în evoluţia omului, fiecare grupă conţinând informaţii genetice legate de dietă şi modul de viaţă al strămoşilor.

Dieta include 16 grupuri de alimente pentru fiecare grupă de sânge, iar acestea variază de la carne, carne de pui, preparate marine, produse lactate, ouă, grăsimi, cereale şi legume, până la ceaiuri de plante. Fiecare grupă este împărţită în trei categorii de alimente: benefice, neutre şi de evitat.

1. Grupa sangvină 0 (Vânătorul) este cea mai veche grupă. Primii oameni erau vânători, deci carnea (proteinele) reprezentau principală sursă de energie. Este asociată cu un nivel mare de aciditate în stomac şi enzime intestinale care pot consuma colesterolul, de aceea poate asimila cu uşurinţă proteinele animale. Cei care au această grupă sangvină ar trebui să nu mănânce cereale, în special grâu şi porumb. Se recomandă o dietă bogată în proteine (inclusiv carne roşie), puţini carbohidraţi, şi multe fructe şi legume; se pot mânca moderat ouă şi nuci. Trebuie evitate produsele lactate, fasolea, cerealele, pâinea, pastele fainoase şi orezul. Sunt recomandate exerciţiile fizice (aerobicul) şi alergările. Alimente benefice care favorizează scăderea în greutate pentru grupa 0: sarea iodata, peştele, ficatul, carnea roşie (vită), spanacul şi toate legumele verzi.

2. Grupa sangvina A (Cultivatorul) a apărut ca urmare a dezvoltării activităţilor argicole. Alimentaţia vegetariană este cea mai benefică pentru grupa A. Din punct de vedere al metabolismului, grupa A este exact opusul grupei O. Acest tip secretă cantităţi mai mici de acid gastric şi este în principal asociat cu proteinele vegetariene. Persoanele cu grupa A au tendinţa de a reţine apa în organism şi să depoziteze carnea sub formă de grăsime.Trebuie protejat sistemul digestiv, deoarece sucul gastric nu face faţă foarte bine digerării cărnii. Ca să nu neglijezi aportul de proteine, consumă în mod constant arahide şi seminţe de dovleac. Sunt recomandate dietele complexe cu carbohidraţi şi multe fibre, tofu, legumele, fructele şi fasolea; se mai pot consuma nuci, seminţe, cereale, paste făinoase, orez. În rândurile celor cu grupă de sange A sunt cei mai mulţi bolnavi de inimă, diabet şi anumite tipuri de cancer. Trebuie evitat grâul, produsele lactate, grăsimile animale şi carnea. Sunt recomandate sporturi relaxante, precum yoga şi golf. Alimente benefice care favorizează scăderea în greutate pentru grupa A: alimentele pe bază de soia, legumele şi fructele care conţin o cantitate mare de vitamina C, uleiurile vegetale, legumele, ananasul. Alimentele care favorizează creşterea în greutate sunt carnea, produsele lactate, fasolea mare, grâul în cantităţi excesive. Băuturile benefice pentru grupa A sunt: ceaiul verde, cafeaua, şi vinul roşu (o jumătate de pahar pe zi). De evitat: berea, ceaiul negru, băuturile alcoolice distilate, băuturile răcoritoare sintetice.

3. Grupa sangvină B (Nomadul) este asociată culturilor care consumau cantităţi mari de produse lactate fermentate şi este grupa cu cele mai puţine restricţii. Alimentele care trebuie evitate, deoarece favorizează creşterea în greutate pentru grupa B: porumb, grâu, linte, arahide, seminţele de susan. Se recomandă o dietă echilibrată, cu surse de proteine din peşte şi lapte, fructe şi legume, cereale, carne. Se întâlneşte o mare incidenţă de afecţiuni ale rinichilor şi ale vezicii urinare. Sunt recomandate activităţile sportive că tenisul, drumetiile şi înotul. Trebuie evitate mâncărurile care conţin porumb, carne de pui, alune. Alimente benefice care favorizează scăderea în greutate pentru grupa B: legume verzi, carne slabă, ficat, produse lactate (cu conţinut mic de grăsimi), ouă, ceai de lemn dulce. Pentru grupa B se recomandă în special evitarea cărnii de pui. Este preferabil să consumi carne roşie, mai ales miel şi iepure. Carnea de vită sau de curcan poate fi consumată în cantităţi moderate.

4. Grupa sangvină AB (Enigmaticul) este o grupă nouă care combină tipurile A şi B, şi deci poate tolera o gamă mai largă de produse alimentare. Se recomandă în principal o dietă vegetariană, şi rareori consumarea produselor lactate sau a preparatelor marine. Este predispusă la boli de inimă, cancer şi anemie, şi trebuie să evite carnea roşie, porumbul şi unele tipuri de fasole, seminţe, grâu. Pentru scăderea în greutate este recomandata reducerea cantităţii de carne şi îmbogăţirea alimentaţiei cu legume. Produsele lactate sunt foarte bine tolerate, în special: iaurtul, kefirul, smântâna degresată.

VN:F [1.2.2_602]
Rating: 3.7/5 (3 votes cast)
Share on Facebook

Tulburări de alimentaţie şi greutate – bulimia şi anorexia

26.06.2008

Potrivit datelor Asociaţiei Medicale Europene, din 10.000 de persoane, 8,5 suferă de bulimie, 6 de anorexie, iar dintre pacienţii diagnosticaţi cu anorexie, 3 au şi episoade de bulimie. Aceste tulburări de alimentaţie se înregistrează cu precădere în adolescenţă, la tinerele femei extrem de preocupate de aspectul lor fizic. De la dietele ţinute cu regularitate şi exerciţiile fizice epuizante până la anorexia nervosa sau bulimia nervosa nu este decât un singur pas, făcut deseori de persoanele aflate într-o perioadă marcată de incertitudini.

Pot exista anumiţi marcheri biologici care, pe fondul vulnerabilităţii intrafamiliale să ducă la tulburări de alimentaţie, îndeosebi în cazul anorexiei nervosa. Predispoziţia pentru dezvoltarea acestor tipuri de tulburări poate fi transmisă genetic, cu amendamentul că nu vorbim despre o cauzalitate directă, ci mai degrabă de una circumstanţială, instalarea anorexiei sau bulimiei fiind de obicei asociată anxietăţii ori tulburărilor depresive. Mass-media pot alcătui în egală măsură o cauză psiho-socială, impactul modei, impunerea unui ideal feminin şi promovarea unui anumit rol al femeii în societate contribuind la dezvoltarea tulburărilor de alimentaţie la tinerele femei.

Cei mai importanţi factori de risc sunt însă cei psihologici, motiv pentru care tulburările de alimentaţie sunt subsumate tulburărilor psihosomatice, ceea ce înseamnă că manifestările de ordin psihic sunt strâns legate de cele somatice. Spre exemplu, de curând s-a remarcat la generaţiile noi o potenţială transmitere psihologică de la mamă la fiică a acestor tulburări, mai ales în cazurile în care obsesivitatea manifestată de mamă vizazi de siluetă este prezentă şi la fiică. La generaţiile vechi, afirmă psihologul, tulburările de alimentaţie pot surveni ca urmare a valorizării tradiţiilor familiale prin intermediul alimentaţiei.

De cele mai multe ori anorexia nervosa şi bulimia nervosă coexistă cu depresia şi cu tulburările afective (despărţiri, eşecuri, moartea cuiva apropiat). Acestea debutează împreună, iar mare parte dintre simptome sunt similare, ceea ce impune un diagnostic cât mai riguros.
Vârsta la care apar de obicei aceste tulburări este de 11 – 13 ani, în cazul anorexiei nervosa, manifestarea atingând apogeul la 12 – 14 ani. În cazul bulimiei, apogeul este atins în jurul vârstei de 16 ani, însă există şi femei de 20 – 30 de ani care maschează (cu succes) această tulburare.

Spre deosebire de anorectice, care se definesc doar prin siluetă şi transformă slăbitul în scop unic al vieţii şi principală prioritate, bulimicele sunt de obicei femei de carieră, inteligente şi competitive, punând pe acelaşi plan investiţia în carieră şi cea în siluetă.

Un risc major îl constituie şi dietele restrictive ţinute cu regularitate. Bulimia nervosa, spre exemplu, debutează după o istorie de diete şi este strâns legată de acest comportament alimentar. Un risc pe care multe dintre paciente nu îl cunosc este acela că dietele repetate duc în timp la mari dificultăţi de a pierde în greutate şi de a ajunge la o greutate normală, ceea ce înseamnă că silueta noastră are de suferit pe termen lung. De asemenea, modificările biologice şi endocrine semnificative care au loc în corpul unei anorectice se agravează, iar în timp duc la numeroase complicaţii, cum ar fi cele cardiovasculare, gastrointestinale, renale sau cele ale sistemului osos (osteoporoza este doar un exemplu). Cel mai mare risc la care se supun bulimicele îl reprezintă pierderea de potasiu, prin vomismente repetate, care le poate fi letală.
Raţionamentul care stă la baza tulburărilor de alimentaţie este următorul: pentru că mass-media promovează femei suple şi atrăgătoare, pacienta consideră că nu poate fi atrăgătoare decât dacă este suplă, iar dacă nu reuşeşte să fie suplă, devine nefericită. Pentru o persoană care suferă de astfel de tulburări de alimentaţie, obsesia supleţei este sinonimă cu şansele în viaţă şi cu competitivitatea.

Durata tulburării este esenţială în garantarea eficacităţii tratamentului, deoarece există un prag de 3 – 4 ani după care dificultăţile de vindecare cresc, fără a mai menţiona faptul că o anorexie ce durează mai mult de 4 ani poate avea consecinţe somatice grave. Primele simptome ale anorexiei nervosa sunt pierderea semnificativă în greutate, obsesivitatea asociată refuzului alimentar şi amenoreea, adică absenţa a trei cicluri menstruale consecutive. Ceea ce este mai grav este că pacienta ignoră cu obstinenţă avertizările specialiştilor şi nu acceptă ideea că se supune unor reale riscuri somatice. Pe de altă parte, bulimia se manifestă prin episoade de vomismente cu o anumită frecvenţă, printr-o stimă de sine definită în funcţie de siluetă şi comportamente compensatorii – acestea sunt deseori trecute cu vedere, luându-se în calcul doar abuzul de laxative sau diuretice, însă tot în această categorie se încadrează şi dietele frecvente, exerciţiul fizic exagerat, clismele, masajele anticelulitice.

Pentru a putea pune un diagnostic competent şi a stabili cele mai eficiente direcţii de tratament, psihologul clinician recurge la un interviu clinic structurat care urmăreşte să stabilească frecvenţa, durata şi intensitatea comportamentului, imaginea de sine şi greutatea corporală. De cele mai multe ori, pentru a garanta un diagnostic cât mai riguros, psihologul clinician colaborează cu un medic endocrinolog, ale cărui competenţe sunt esenţiale atât pentru diagnosticare, cât şi pentru monitorizarea pe întreaga durată a tratamentului.

Datele de eficacitate, studiile de specialitate şi experienţa clinică confirmă psihoterapia, prin programele cognitiv comportamentale, ca metodă – princeps de tratament a tulburărilor de alimentaţie. Aceasta urmăreşte în primă fază să structureze un program alimentar, axându-se pe numărul de mese şi nu pe calcularea caloriilor: scopul este acela de a educa pacientele să mănânce sănătos şi să privească masa ca pe un ritual benefic alături de prieteni şi familie. În cea de-a doua fază a programului se trece la o re-evaluare a vieţii, punându-se accent pe rezolvarea de probleme, altfel decât prin apelarea la diete din ce în ce mai drastice. La fel de eficientă se dovedeşte şi terapia interpersonală, deoarece pacientele se află de obicei la vârsta la care sunt extrem de interesate de relaţiile interpersonale şi pot astfel compensa frustrările din domeniul siluetei şi alimentaţiei. De asemenea, în cazurile în care tulburările de alimentaţie apar pe fondul unei depresii, psihologul poate prescrie antidepresive, la fel şi în cazurile mai grave – însă această formă de tratament este negociată cu pacientul în timpul şedinţelor de psihoterapie.

Tinerele trebuie să reducă din diete, chiar dacă nu sunt foarte suple şi să ceară sfatul unui psiholog dacă simt că au pierdut controlul asupra dietelor. De asemenea, le este recomandat să mănânce la ore regulate, fără să facă excese şi să-şi impună un program alimentar de 4 – 5 gustări pe zi la intervale de maxim 4 – 5 ore.

VEZI VIDEO – Partea I şi partea II a emisiunii „Tulburările de alimentaţie şi de greutate”
Interviu realizat cu conf. univ. dr. Oltea Joja, psiholog clinician la Institutul C.I. Parhon.
Emisiunea poate fi urmărită la Categoria Alimentaţie.

VN:F [1.2.2_602]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Share on Facebook

Organismele Modificate Genetic – un pericol pentru sănătate şi mediu

26.06.2008

Ce sunt OMG-urile?
Organismele Modificate Genetic (OMG) sunt create în laboratoare prin tehnici crude de inginerie genetică. Ele sunt entităţi biologice noi născute prin forţarea unor gene între specii diferite care sunt de cele mai multe ori pe trepte diferite ale evoluţiei, uneori chiar din regnuri diferite.

OMG au fost introduse pentru prima dată în mediu în 1994 înainte să fie dovedit că ele sunt sigure. Ca să se asigure că nu vor pierde nici un dolar, companiile agrochimice şi-au pus licenţa pe aceste seminţe. Astfel fermierii sunt obligaţi să plătească seminţele în fiecare an, chiar dacă îşi păstrează din propria recoltă.
Până acum cercetătorii mânaţi de industrie au creat două tipuri de OMG. Primul tip este cel al OMG cu toleranţă la erbicide, de exemplu soia MG (modificata genetic) care a fost împuşcată cu o genă de la o bacterie pentru a absorbi pesticidele fără să moară, spre deosebire de toate celelalte plante din jur care vor fi distruse total. Al doilea tip este cel al OMG cu rezistenţă la unii dăunători.

Ce pot păţi de la OMG?
Nu o să îţi crească coadă sau un ochi la ceafă, dar alergiile şi efectele toxice asupra organelor interne cauzate de OMG au ieşit la iveală după cercetări de numai 3 luni.
Studii pe termen lung (2 ani) nici nu s-au făcut, deşi legea spune că pesticidele trebuie testate timp de 2 ani, ori porumbul Bt produce pesticid. În cazul OMG cu toleranţă la erbicide s-a demonstrat că apar schimbări în chimia proteinelor, dar nimeni nu ştie ce efecte au aceste proteine asupra organismului nostru. Se ştie însă că utilizarea erbicidului total Roundup în asociere cu soia MG ucide întreaga floră şi poate cauza disfuncţii sexuale, avorturi şi naşteri premature.

Ce părere au consumatorii?
Mulţi consumatori din toată lumea sunt împotriva plantelor şi alimentelor MG deoarece ingineria genetică a fost asociată cu riscuri pentru sănătate, pierderi de biodiversitate, utilizare sporită de erbicide toxice şi alte probleme de mediu.

Sondajul de opinie la nivel naţional comandat de Greenpeace România a confirmat că 67% dintre români nu vor să mănânce alimente MG. Sondajul este întărit şi de eurobarometrele făcute în toate celelalte ţări europene din care rezultă că respingerea faţă de OMG este cu atât mai mare cu cât procentul celor care nu cunosc această problemă este mai mic.

Potrivit H.G. 173/2006, în România toate alimentele care conţin OMG în procent mai mare de 0,9% trebuie etichetate. Greenpeace a chestionat supermarket-urile care opereazã în România pentru a afla în interesul consumatorilor care dintre acestea vând alimente MG şi care nu.

Supermarket-urile verzi au oferit Greenpeace România o declaraţie în scris conform cãreia acestea nu vând produse etichetate care conţin OMG, supermarket-urile orange au oferit o declaraţie în scris conform cãreia acestea nu folosesc OMG în produsele propriilor mãrci, iar supermarket-urile roşii nu au dorit sau nu au putut sã garanteze în nici un fel cã nu vând alimente MG. La prima ediţie supermarket-urile verzi erau doar Billa, Kaufland, Plus şi Profi. La ediţia a doua, s-au înverzit şi Cora, Penny şi XXL, iar la a III-a ediţie a ghidului consumatorului pentru alimentele MG alte două supermarket-uri (Auchan şi Real) au trecut pe lista verde.

Care este situaţia OMG ?
Până acum succesul industriei agrochimice este limitat. 85% din culturile modificate genetic sunt concentrate în doar trei ţări: SUA, Argentina şi Canada. Mai mult, doar patru culturi MG (bumbac, rapiţă, soia şi porumb) au fost cultivate în scop comercial.
La nivel mondial, culturile MG acoperă mai puţin de 1% din suprafaţa arabilă. În multe părţi ale lumii (de exemplu, Europa, Rusia, Africa şi majoritatea ţărilor din Asia), majoritatea companiilor din industria alimentară şi comercianţii refuză să producă şi să vândă alimente MG. De asemenea, multe guverne au interzis cultivarea culturilor transgenice sau importul seminţelor MG. Compania Monsanto, care a creat şi deţine 90% din seminţele MG din lume continuă să promoveze introducerea în cultură a plantelor MG şi a alimentelor MG în consum, în pofida dovezilor din ce în ce mai numeroase că acestea dăunează mediului şi prezintă riscuri pentru sănătatea omului. Singura plantă MG autorizată pentru cultivare în UE este porumbul MON810. În prezent autorizaţia acestuia a expirat, iar noile dovezi ştiinţifice sunt folosite la reevaluarea acestui soi şi chiar pentru interzicere. Franţa, Ungaria, Polonia, Grecia şi Austria l-au interzis deja.

Cum poţi ajuta?
Dacă eşti unul dintre românii care nu îşi doresc să fie cobai pentru OMG, atunci te invităm pentru început să devii detectiv de gene ”Gene-peace” sau mai pe româneşte detectiv pentru ”Pacea-genelor” şi să ajuţi Greenpeace să găsească cât mai multe plantaţii de porumb MON810 pe care se le facem publice. Mai multe detalii la http://greenpeace.ro/articol.php?aID=171

Sursa: Greenpeace România www.greenpeace.ro

VEZI VIDEO: Emisiunea  “Organisme modificate genetic”, partile I si II, interviu realizat cu Paun Gabriel, coordonator campanii Greenpeace Romania. Emisiunile pot fi vizionate la categoria Alimentatie.

VN:F [1.2.2_602]
Rating: 3.7/5 (3 votes cast)
Share on Facebook